Criza comunicării publice: Ursula von der Leyen, criticată pentru abordarea față de cetățenii europeni
Ursula von der Leyen s-a născut pe 8 octombrie 1958 în Ixelles, Belgia. Crescută într-o familie influentă, tatăl său, Ernst Albrecht, a fost un politician german și unul dintre primii lideri ai statului Saxonia Inferioară.
Și-a petrecut copilăria într-un mediu cosmopolit, beneficiind de educație de învățământ superior în domeniul economic și al medicinei. Intrarea sa în politică a avut loc în 1990, ca membră a Uniunii Creștin-Democrate (CDU) din Germania.
În 2005, von der Leyen a devenit ministru al Familiei, Tineretului și Femeilor în Germania, unde a promovat politici legate de echilibrul între viața profesională și cea personală. Mai târziu, a ocupat funcția de ministru al Muncii și Protecției Sociale, iar din 2013 până în 2019, a fost ministru al Apărării, devenind prima femeie care a deținut această funcție în Germania.
Momentul de cotitură în cariera sa politică a fost în iulie 2019, când a fost aleasă președintă a Comisiei Europene, fiind prima femeie din istorie care a ocupat această poziție. Această funcție, câștigată pe 16 iulie 2019, a marcat un nou capitol al leadership-ului european.
Mandatul ei s-a axat pe promovarea Green Deal-ului European, gestionarea crizelor de sănătate publică și a celor energetice, precum și pe consolidarea unității europene în fața provocărilor globale.
Critici la adresa tonului public
Alegerile publice ale Ursulei von der Leyen sunt criticate pentru lipsa de empatie față de cetățenii europeni afectați grav de creșterea costurilor la energie. Un exemplu recent îl constituie un discurs în care președinta a sugerat că populația ar trebui să „accepte sacrificii temporare în numele tranziției ecologice”. (Financial Times)
Mesajele de acest tip au fost percepute drept deconectate de la realitățile cetățenilor care se confruntă cu alegerea dificilă între plata facturilor și alte lucruri necesare vieții cotidiene. Criticii susțin că această comunicare publică, în loc să inspire și să mobilizeze cetățenii, i-a îndepărtat.
Probleme sistemice ignorate
Mai multe state membre, printre care Ungaria, Polonia, Slovacia și Republica Cehă, au acuzat Comisia Europeană, sub conducerea Ursulei von der Leyen, că înșeală problema cu o abordare „teoretică”, dar lipsită de soluții practice. Lipsa infrastructurii pentru energie verde și dependența de importurile externe sunt probleme majore.
Cu toate acestea, critici precum premierul ungar Viktor Orbán au atribuit creșterea prețurilor la energie planurilor Comisiei Europene legate de Green Deal, sugerând că politicile climatice ambițioase au contribuit la criza energetică. Orbán a descris aceste politici drept ”o fantezie utopică” care afectează serios competitivitatea economică și crește poverile asupra consumatorilor europeni. (Le Monde)
Achiziția vaccinurilor anti-COVID
Un alt subiect extrem de controversat în timpul mandatului Ursulei von der Leyen este modul în care a fost negociată achiziția vaccinurilor anti-COVID. Criticii au acuzat-o de totală lipsă de transparență în contractele semnate cu producătorii de vaccinuri. Publicații internaționale au raportat că schimburile de mesaje dintre președintă și un lider al uneia dintre companiile farmaceutice implicate nu au fost dezvăluite complet, ridicând întrebări despre corectitudinea procesului. (Reuters)
Aceste acuzații au fost amplificate de europarlamentarii care au cerut repetat clarificări și au criticat ceea ce ei consideră a fi o gestionare lipsită de responsabilitate financiară la scară europeană și totală lipsă de transparență. Fix ceea ce Uniunea Europeană pare că vrea să promoveaze.
Atitudinea față de europarlamentarii critici
Von der Leyen a fost acuzată de atitudine arogantă față de europarlamentarii care exprimă îngrijorări legate de politicile sale.
Într-un interviu, viceprim-ministrul spaniol Teresa Ribera a criticat deschiderea lui von der Leyen către colaborarea cu extrema dreaptă și relaxarea agendei verzi, descriind această abordare drept „o atitudine de resemnare enorm de periculoasă” și „enorm de dăunătoare intereselor europene”. (sursa: Politico)
Războiul din Ucraina și poziția Ursulei von der Leyen
Ursula von der Leyen a fost una dintre vocile puternice ale Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei după invazia Rusiei din februarie 2022. Ea a condamnat ferm agresiunea Rusiei, descriind-o drept „o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a valorilor europene”. În mai multe ocazii, von der Leyen a subliniat că Uniunea Europeană va susține Ucraina „atât timp cât va fi necesar” și a pledat pentru sancțiuni dure împotriva Moscovei. În discursul său din Parlamentul European, ea a declarat: „Acesta este momentul Europei unite și al apărării democrației în fața tiraniei.” (BBC)
Toleranța sexuală și egalitatea de gen
Ursula von der Leyen a fost, de asemenea, o susținătoare vocală a drepturilor LGBTQ+ și a egalității de gen în Uniunea Europeană. Ea a susținut în mod explicit planuri legislative care să protejeze drepturile comunității LGBTQ+ împotriva discriminării și a cerut sancționarea țărilor membre care promovează politici restrictive în acest sens.
„Europa trebuie să fie un loc unde fiecare persoană să fie liberă să trăiască așa cum își dorește, fără teamă sau discriminare”, a declarat von der Leyen în 2021. Ea a criticat în mod direct statele care încalcă aceste principii, afirmând că „nu există loc pentru zone libere de LGBTQ+ în Uniunea noastră.” (The Guardian)
Veniturile Ursulei von der Leyen
Ursula von der Leyen, în calitate de președintă a Comisiei Europene, beneficiază de un pachet salarial substanțial. Conform informațiilor disponibile, salariul său de bază este de aproximativ 31.250 de euro pe lună. La această sumă se adaugă diverse indemnizații și beneficii, care pot ridica venitul lunar total la aproximativ 36.000 de euro.
Aceste beneficii includ indemnizații pentru locuință, cheltuieli de reprezentare și alte facilități asociate funcției sale înalte.
_______________________________________________________________________________________________________________
Abordările Ursulei von der Leyen în gestionarea crizei energetice, implementarea Green Deal-ului și achiziția controversată de vaccinuri anti-COVID, precum și interacțiunile sale cu europarlamentarii critici, au generat controverse și au ridicat întrebări privind direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană sub conducerea sa.
