Mironel Panțuroiu, secretar general adjunct al ANAF și principalul coordonator al platformei eLicitațiiANAF, poate asocia acum proiectului de digitalizare un rezultat financiar concret. În primele șapte luni de funcționare, ANAF a obținut 112.946.775 de lei din valorificarea a 2.158 de bunuri. Prețurile finale de adjudecare au depășit cu 16% valorile de pornire, conform centralizării primelor cinci runde de licitații.
Dincolo de volumul tranzacțiilor, evoluția marchează o schimbare în administrarea activelor confiscate sau sechestrate. Procedurile desfășurate anterior cu participare fizică au fost transferate într-un sistem electronic centralizat. Bunurile pot fi consultate public, iar ofertanții pot concura în timp real.
Pentru ANAF, performanța financiară reprezintă primul indicator consistent al funcționării acestui model la scară națională. Pentru Mironel Panțuroiu, bilanțul oferă o măsură a rezultatelor unui proiect administrativ construit în jurul transparenței, accesibilității, concurenței și trasabilității tranacțiilor.
Platforma eLicitațiiANAF: 2.158 de bunuri vândute, la prețuri cu 16% peste nivelul de pornire
Platforma a fost lansată la 30 martie 2026, în cadrul programului de modernizare a administrației fiscale. Proiectul a beneficiat de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Primele cinci runde de valorificare au produs rezultate diferite. Atât numărul bunurilor vândute, cât și sumele obținute au variat.
Prima rundă s-a încheiat cu 365 de bunuri valorificate pentru 20.215.105 lei. Prețurile finale au depășit cu 17% nivelul de pornire. A doua rundă a adus 22.288.780 de lei din 407 bunuri, respectiv un plus de 14%.
Cea mai performantă rundă din perspectiva valorii totale a fost a treia. ANAF a vândut atunci 664 de bunuri pentru 40.253.518 lei. Prețurile adjudecate au depășit cu 33% nivelurile inițiale, cel mai mare avans dintre cele cinci serii analizate.
În runda a patra au fost valorificate 669 de bunuri, cel mai ridicat volum numeric. Valoarea tranzacțiilor a ajuns la 29.632.452 lei, cu 1% peste prețurile inițiale.
A cincea rundă a avut o dimensiune mai redusă. Cele 53 de bunuri văndute au generat 556.920 lei, cu 37% sub prețurile de pornire.
Diferențele reflectă structura activelor și cererea existentă pentru fiecare categorie. La nivelul întregului portofoliu, rezultatul rămâne pozitiv. Prețurile finale au depășit valorile de pornire, un indicator relevant pentru evaluarea mecanismului de valorificare.
Raportată la cele 2.158 de bunuri, suma totală corespunde unui preț mediu de adjudecare de 52.339 de lei. Media descrie dimensiunea financiară a portofoliului, nu valoarea reprezentativă a unui bun.
Bucureștiul conduce clasamentul încasărilor, iar Clujul obține cel mai mare avans procentual
Distribuția regională evidențiază diferențe semnificative între volumele tranzacționate și prețurile obținute.
Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București ocupă primul loc, cu 367 de bunuri valorificate pentru 31.528.587 lei. Prețurile finale au depășit cu 19% valorile de pornire.
Din această sumă, 19.643.448 lei provin din valorificarea a 232 de bunuri administrate prin structurile de cazuri speciale.
Pe poziția a doua se situează DGRFP Galați. Instituția a obținut 23.066.969 lei din vânzarea a 291 de bunuri, cu 11% peste nivelurile inițiale.
DGRFP Cluj-Napoca a înregistrat 14.904.848 lei din 493 de bunuri. Prețurile de adjudecare au depășit cu 42% valorile de pornire. Este cel mai mare avans procentual dintre structurile regionale analizate.
Următoarele rezultate aparțin direcțiilor Ploiești, cu 12,31 milioane de lei, Brașov, cu 9,80 milioane, și Timișoara, cu 7,87 milioane.
Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a valorificat 30 de bunuri pentru 6,54 milioane de lei.
La Iași au fost vândute 188 de bunuri, însumând 3,55 milioane de lei. La Craiova, 224 de bunuri au generat 3,38 milioane de lei. Ultima regiune a înregistrat prețuri finale cu 6% sub nivelul de pornire.
Trei regiuni generează peste 61% din valoarea totală raportată
Bucureștiul, Galațiul și Cluj-Napoca au generat împreună 69,5 milioane de lei. Suma reprezintă 61,5% din valoarea totală raportată pentru platforma eLicitațiiANAF.
Această concentrare reflectă importanța portofoliilor regionale. Ea nu permite însă o comparație directă a productivității administrative. Pentru o asemenea evaluare sunt necesare date despre personal, costuri și valoarea bunurilor disponibile.
Performanța Clujului evidențiază un alt indicator relevant. O regiune poate avea încasări totale mai mici, dar poate obține rezultate superioare în raport cu prețurile inițiale.
Prin urmare, evaluarea regională trebuie să urmărească atât volumul tranzacțiilor, cât și nivelul adjudecărilor. Cele două componente oferă perspective complementare asupra activității de valorificare.
Datele evidențiază și capacitatea structurilor teritoriale de a utiliza o infrastructură comună. Licitațiile se desfășoară prin aceeași platformă, deși portofoliile și condițiile comerciale diferă.
Acesta este unul dintre beneficiile administrative ale unui sistem digital centralizat: standardizarea procedurilor, fără eliminarea particularităților fiecărei tranzacții.
Mironel Panțuroiu și digitalizarea ANAF: de la proceduri fizice la un sistem național de valorificare
Unul dintre obiectivele asumate de Mironel Panțuroiu în coordonarea eLicitațiiANAF a fost transformarea unui proces fragmentat într-un mecanism unitar. Noul sistem reunește regulile de participare și informațiile despre active într-un mediu accesibil online.
Anterior lansării platformei, licitațiile ANAF se desfășurau cu participare fizică la sediile organelor fiscale. Noul model permite consultarea centralizată a bunurilor și participarea electronică, fără deplasarea ofertanților la instituția organizatoare.
Această schimbare are două implicații economice. Prima privește accesul unui număr mai mare de potențiali cumpărători. A doua ține de posibilitatea desfășurării licitațiilor într-un cadru digital, cu operațiuni înregistrate și verificabile.
Coordonarea proiectului eLicitațiiANAF de către Mironel Panțuroiu a devenit vizibilă odată cu lansarea publică din martie 2026.
Proiectul nu a urmărit exclusiv dezvoltarea unei interfețe digitale. Implementarea a presupus modificări ale procedurilor administrative și integrarea mai multor sisteme informatice.
Într-un interviu acordat Forbes România în august 2026, oficialul a prezentat abordarea instituțională a proiectului. Obiectivul a fost digitalizarea întregului flux, nu doar a etapei de licitare.
Schimbarea a inclus publicitatea bunurilor, înscrierea participanților, plățile, documentele, raportarea și activitatea internă de administrare.
Această perspectivă este relevantă pentru evaluarea rezultatelor actuale. O platformă publică nu produce valoare numai prin existența infrastructurii informatice. Ea trebuie să integreze tehnologia în procedurile operaționale și în relația cu utilizatorii.
Cum funcționează eLicitațiiANAF și ce schimbă pentru participanți
Prin platforma de valorificare online a bunurilor administrate de ANAF, activele sunt prezentate public timp de 30 de zile. Persoanele interesate pot consulta documentația și pot solicita vizionarea bunurilor înainte de licitație.
Etapa competitivă se desfășoară pe perioade de 5, 7 sau 10 zile. Durata depinde de valoarea de evaluare a bunului.
Participarea presupune autentificare prin Spațiul Privat Virtual sau prin mecanismele prevăzute pentru utilizatorii eligibili. Ofertanții trebuie să constituie și o garanție de 10% din prețul de pornire.
Ofertele sunt actualizate electronic. Participanții primesc notificări atunci când apare o ofertă superioară.
Garanțiile ofertanților care nu câștigă sunt restituite în maximum cinci zile, conform regulilor platformei.
Pentru administrația fiscală, acest mecanism creează premisele unei gestionări mai standardizate a activelor. Pentru participanți, reduce dependența de proximitatea geografică și oferă acces centralizat la informații.
Sistemul permite și păstrarea unei evidențe digitale a etapelor tranzacției. Trasabilitatea poate simplifica verificarea operațiunilor și monitorizarea procedurilor.
Un alt avantaj potențial privește concurența. Participarea de la distanță poate atrage ofertanți din afara regiunii în care se află bunul.
Această deschidere poate contribui la obținerea unor prețuri competitive. Totuși, efectul economic trebuie verificat prin comparații cu rezultatele vechiului sistem.
Aproape 113 milioane de lei în șapte luni. Ce demonstrează rezultatele eLicitațiiANAF
Pentru administrația fiscală, relevanța platformei nu se limitează la valoarea bunurilor vândute. Digitalizarea creează premisele unei gestionări mai eficiente și ale monitorizării centralizate a tranzacțiilor.
Cei 112,95 milioane de lei raportați reprezintă valoarea adjudecărilor și a încasărilor aferente primelor cinci runde. Ei nu trebuie confundați cu profitul net al platformei.
Nici randamentul investiției publice nu poate fi calculat exclusiv din această sumă. O evaluare completă necesită informații despre dezvoltare, operare și administrarea bunurilor.
Există însă un indicator comercial relevant: depășirea cu 16% a prețurilor cumulate de pornire.
Rezultatul sugerează că accesibilitatea digitală și mecanismul competitiv pot susține valorificarea activelor. Demonstrarea unei îmbunătățiri față de vechiul sistem ar necesita însă date istorice comparabile.
Ce demonstrează, concret, bilanțul eLicitațiiANAF după primele șapte luni?
În primul rând, mecanismul electronic a permis valorificarea a 2.158 de bunuri, cu încasări apropiate de 113 milioane de lei. În al doilea rând, prețurile finale au depășit, în ansamblu, valorile de pornire.
În al treilea rând, infrastructura a susținut tranzacții administrate de structuri fiscale din întreaga țară.
Aceste rezultate descriu performanța operațională și financiară inițială a platformei. Evaluarea eficienței economice complete va necesita indicatori suplimentari.
Printre aceștia se numără rata adjudecărilor, durata procedurilor, costurile administrative și numărul ofertanților activi.
De la implementare la performanță: următoarea etapă pentru Mironel Panțuroiu și ANAF
Primele șapte luni arată capacitatea administrației fiscale de a opera un sistem digital comun. Platforma gestionează tranzacții cu active diferite, de la bunuri mobile până la proprietăți imobiliare.
Etapa următoare va fi consolidarea rezultatelor prin creșterea ponderii bunurilor efectiv vândute. Reducerea duratei de valorificare și monitorizarea costurilor operaționale vor deveni indicatori la fel de importanți.
Pentru Mironel Panțuroiu, bilanțul marchează trecerea de la implementarea unui proiect digital la evaluarea rezultatelor sale.
Pentru ANAF, el arată că modernizarea administrativă poate fi urmărită prin indicatori economici concreți. Valoarea tranzacțiilor, gradul de participare și timpul necesar adjudecării pot deveni repere de performanță.
După șapte luni de funcționare, eLicitațiiANAF nu mai este doar o platformă tehnologică din portofoliul instituției.
Este un mecanism de valorificare care a depășit pragul de 100 de milioane de lei. Următoarea etapă de performanță va fi măsurată în eficiență operațională, concurență și rezultate financiare sustenabile.
