# Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, resuscitate politic: chinezii pun prima cărămidă, dar numai pe hârtie

_Published: 2015-10-06_

**S-a făcut anul de când Ministerul Economiei face ochi dulci

corporaţiei China General Nuclear Power, fără să se întâmple mai nimic.

Ministrul Energiei, Andrei Gerea, spune că luna viitoare va fi semnată o

 bază contractuală, însă statul român are mari probleme în asigurarea

fondurilor şi a combustibilului nuclear.**

Să vezi şi să nu crezi. Chiar când cântam prohodului programului

nuclear românesc, Andrei Gerea, ministrul Energiei a scos porumbelul pe

gură: memorandumul cu investitorii chinezi, care stă la baza

contractului pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, ar

putea fi semnat în luna noiembrie.
„Bine că am reuşit să ajungem la o

 înţelegere şi vom semna acel memorandum. Este o investiţie extraordinar

 de mare şi greu mai vezi astfel de investiţii în perioada asta. A

trebuit să trecem nişte bariere, pretenţiile au fost mari şi de o parte

şi de alta, bariere venite şi din legislaţia europeană. Important este

că anul acesta le-am depăşit. Partea investiţională trebuie pregătită,

prezentată, trebuie să asigurăm noi cadrul la Comisie (Comisia Europeană

 – n.red.), trebuie să obţinem aprobarea pentru contractele de

diferenţă, este extrem de important”, a declarat ministrul. Potrivit

acestuia, construcţia celor două unităţi ar trebui să înceapă în termen

de doi ani. Asta însă numai pe hârtie, pentru că, în lipsa unui

investitor dispus să scoată din buzunar 6,4 miliarde de euro, problemele

 s- au agravat la Cernavodă.

**Nu avem combustibil nuclear**

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTMvMTAvMTUvMTJfMDdfMzFfNTQxX0FORFJFSV9HRVJFQS5qcGciXSxbInAiLCJ0aHVtYiIsIjIyNXgyNTU%2BIl1d/ANDREI-GEREA.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTMvMTAvMTUvMTJfMDdfMzFfNTQxX0FORFJFSV9HRVJFQS5qcGciXSxbInAiLCJ0aHVtYiIsIjIyNXgyNTU%2BIl1d/ANDREI-GEREA.jpg)

Un studiu asupra sectorului energetic, întocmit recent de

Departamentul pentru Energie, pune mari semne de întrebare asupra

viitorului proiectului nuclear românesc. „Pentru a atrage noi investiţii

 în sectorul energetic, România trebuie să asigure existenţa unei pieţe

stabile, previzibile şi transparente, prin

 strategii şi politici publice şi înlăturarea unor potenţiale bariere în

 atragerea investitorilor. Considerăm că necesarul de investiţii în

sectorul energetic românesc este, pentru perioada 2015 – 2035, de

aproximativ 100 miliarde de euro (… ) Printre obiectivele de

investiţii necesare sau strategice se numără dezvoltarea reactoarelor

nucleare 3 şi 4 ale centralei din Cernavodă, dezvoltarea infrastructurii

 smart metering şi smart grid, precum şi modernizarea centralelor pe

cărbune. Necesarul de combustibil nuclear pentru reactoarele 1 şi 2, de

aproximativ 200 de tone de echivalent uraniu anual, este asigurat din

producţia internă, dar pentru funcţionarea unităţilor 3 şi 4 resursele

interne sunt insuficiente, fiind luată în calcul varianta importului de

octoxid de uraniu, care poate fi procesat intern”, se arată în raport.
Deşi

 oficialii statului roman nu au recunoscut-o niciodată, eneria nucleară a

 pierdut serios teren în faţa investiţiilor în energie regenerabilă.

“Tehnologiile în energie verde au scăzut din punct de vedere al

costurilor la jumătate comparativ cu ultimii patru ani. În domeniul

eolian preţul pe megawat instalat a scăzut undeva la două milioane

euro”, a explicat Iulian Gropoşilă, preşedintele Patronatului

Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) Constanţa. Şi cum megawatul

instalat în domeniul nuclear este estimat acum la patru milioane de

euro, este clar de ce nimeni nu doreşte să arunce cu banii la Cernavodă

**Telenovela indiană EnergoNuclear: au venit, au dansat, au plecat**

În

 urmă cu şapte ani, Nuclearelectrica avea şase investitori străini

interesaţi să construiască reactoarele 3 şi 4 de la centrala de la

Cernavodă. EnergoNuclear SA a fost înfiinţată în anul 2009, după o

structură de acţionariat în care Nuclearelectrica urma să deţină o cotă

de participare de 51% din capitalul social, RWE, GDF Suez, ENEL şi CEZ,

câte 9,15%, iar ArcelorMittal şi Iberdrola, câte 6,2%.
CEZ a fost

primul dintre acţionarii EnergoNuclear care a anunţat, pe 9 septembrie

2010, că se retrage din proiect. Pe 19 ianuarie 2011, încă trei

investitori – GDF Suez, Iberdrola şi RWE Power România – au notificat

statul că părăsesc proiectul. În aceste condiţii, statul a fost nevoit

să răscumpere acţiunile, iar în prezent Nuclearelectrica deţine 85% din

EnergoNuclear. În present, o singură companie, China General Nuclear

Power Corporation, este în discuţii cu Ministerul Energiei pentru

dezvoltarea acestei investiţii, estimată la 6,4 miliarde euro. În aceste

 consdiţii cele două reactoare au rămas la acelaşi grad de finalizare

din momentul 1989: reactorul 3 este construit în proporţie de 50%, iar

unitatea 4, doar 30%.