De bine de rău, cu opinteli, România a reuşit să modernizeze
365 km de cale ferată, tronsoane pe care s-ar putea circula cu până la
160 km/oră. CFR Călători nu are însă locomotivele echipate pentru o
asemenea viteză. În schimb, le au operatorii străini de transport
feroviar. Societatea de stat nu are bani nici pentru achiziţia de
vagoane noi, preferând să le „cârpească” pe cele existente.
Viteză de poştalion de pe la 1800 şi ceva. Cam aşa
ar putea fi caracterizată deplasarea trenurilor pe majoritatea reţelei
de cale ferată din România.
Şi totuşi, cu ani de zile după termenul
estimat iniţial, constructorii au reuşit să dea în folosinţă două
tronsoane de cale ferată modernizată. Este vorba de Bucureşti –
Constanţa şi Câmpina – Predeal pe care, teoretic, s-ar putea ajunge la
viteze de până la 160 km/oră. Însumate, tronsoanele de cale ferată
modernizate ajung la 365 km, punând la socoteală şi sectorul Bucureşti –
Câmpina (92 km), la care lucrările s-au încheiat în 2005.
Viteza de
160 km/oră va putea fi atinsă atunci când pe tronsoanele respective se
vor instala două sisteme de control automat al macazurilor şi al
celorlalte instalaţii de siguranţă feroviară: ETCS (European Train
Control System) şi ERTMS (European Railway Traffic Management System).
SNCF aşteaptă momentul
Dacă
aceste sisteme ar fi introduse acum, CFR Călători nu ar putea să
circule decât cu maximum 140 km/oră, deoarece o singură locomotivă din
parcul său de material rulant este dotată cu cititor ETCS. O altă
locomotivă dotată cu un asemenea sistem este în patrimoniul CFR Marfă.
Dacă,
cel puţin după cum stau lucrurile în momentul de faţă, companiile
româneşti de transport feroviar nu vor putea beneficia de noile
sisteme, oare le va putea valorifica cineva ? Răspunsul afirmativ este
dat de secretarul general al Asociaţiei Industriei Feroviare din
România, Ştefan Roşeanu: „Deutsche Bahn şi OBB au toate locomotivele
înzestrate cu cititoare ETCS. În plus, societatea franceză de căi
ferate, SNCF se pregăteşte să opereze la nivel naţional în România”.
SNCF
are deja licenţă eliberată de Autoritatea Feroviară Română (AFER), prin
subsidiara sa Cap Train, care efectuează operaţiuni de manevră pentru
societatea, tot franceză, Lafarge. Deutsche Bahn operează la noi prin
societatea DB Schenker Rail România SRL, iar OBB (societatea feroviară
austriacă), prin Rail Cargo Austria, divizia sa de mărfuri.
Cerc vicios
În
ceea ce priveşte vagoanele, CFR Călători are destule apte să suporte
viteze de până la 160 km/oră, însă dacă nu are cine să le tracteze,
adică locomotiva… Şi dacă vorbim de vagoane, constatăm că sistemul
feroviar românesc a intrat într-un cerc vicios.
Teoretic, CFR
Călători poate să acceseze, prin intermediul proiectului „Reînnoire parc
material rulant” din cadrul Programului Operaţional Sectorial
Transport, fonduri europene nerambursabile în valoare de 230 milioane de
euro. Cum însă România a întârziat nepermis de mult cu accesarea
banilor europeni pentru infrastructură, deocamdată nu pot fi utilizaţi
cei pentru material rulant. „Proiectul este blocat de Comisia Europeană,
pentru că ei consideră că întâi trebuie să modernizăm liniile şi apoi
să cumpărăm material rulant”, spune Roşeanu.
Abia în acest an au
fost organizate primele licitaţii pentru lucrări de modernizare a unor
sectoare de căi ferate de pe Coridorul IV paneuropean de transport,
Constanţa – Curtici. În primăvara viitoare, vor începe şantierele pentru
modernizarea a 211,8 kilometri, între Sighişoara şi Simeria şi de la
Radna la Curtici (graniţa cu Ungaria). În total, valoarea lucrărilor a
fost estimată la 1,611 miliarde de euro, bani care provin în proporţie
de 85% de la Bruxelles. Finanţarea europeană era disponibilă încă din
2007, de la aderarea României la Uniunea Europeană, însă abia acum au
fost deblocate proiectele.
Mai mult cârpeli
Dacă
de la Bruxelles nu primim bani pentru vagoane, nici la Bucureşti
bugetul statului nu este prea generos cu acest capitol. „În anul 2011,
pentru programul de investiţii în material rulant a fost alocată, de la
bugetul de stat, suma de 306.000 mii lei, în vederea realizării
următoarelor obiective: achiziţia de vagoane noi şi a unei locomotive de
construcţie nouă, modernizarea de vagoane şi locomotive şi achiziţia de
automotoare modernizate şi a unei rame electrice noi”, au precizat
pentru Jurnal de Investigaţii oficialii CFR Călători.
În total,
peste 70 milioane de euro. Cum au fost însă utilizaţi aceşti bani, nu
mulţi, ce-i drept ? Ne răspund tot oficialii societăţii feroviare de
stat: „În anul 2011 au fost încheiate contracte de achiziţie, cu
încadrarea în alocaţia bugetară aprobată, pentru 96 unităţi material
rulant nou şi modernizat, în prezent fiind recepţionate 68 unităţi. Au
fost modernizate 41 de vagoane de călători şi achiziţionate 17 vagoane
noi de diferite tipuri”.
Cam mică proporţia vagoanelor noi, în comparaţie cu cele „reşapate”.
Grupul DNA de la Cluj
Cine
a fost însă principalul câştigător al licitaţiilor organizate în
ultimii ani de CFR Călători pentru repararea materialului rulant
existent ?
Răspunsul este simplu: Remarul 16 februarie Cluj Napoca,
firmă controlată de omul de afaceri Călin Mitică. La finele anului
trecut, compania clujeană a câştigat o licitaţie în valoare de 295 de
milioane de lei, pentru livrarea de automotoare diesel. De remarcat că,
potrivit anunţului de atribuire, Remarul 16 februarie a fost singura
societate care a depus o ofertă la licitaţia organizată de compania de
stat.
Nimic ilegal pana la proba contrarie. Singura problema este
insa că Remarul a fost implicată într-un contract penal cu CFR Călători,
conducerea sa, în frunte cu directorul general Vasile Mureşan, fiind
cercetată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), obiectul fraudei
făcându-l tot nişte automotoare. Alături de Mureşan, au mai fost trimişi
în judecată fostul director general al CFR Călători Alexandru Noapteş,
directorul adjunct Nacu Vanghele şi directorul de tracţiune, Nicolae
Iosub.
Potrivit procurorilor DNA, în perioada martie – aprilie 2005,
Remarul 16 februarie şi SC Activ Invest SRL au vândut, la un preţ
supraevaluat, către CFR Călători, şase automotoare second-hand aduse din
Germania. Automotoarele au fost cumpărate din Germania cu 120.000 de
euro şi vândute apoi către CFR Călători cu două milioane de euro.
Materialul rulant a fost cumpărat din Germania pe 11 aprilie 2005 de
către SC ICIM SA Arad şi, pe 17 august, a fost vândut mai departe
societăţii Activ Invest SRL, controlată de Emil Sabo, fost
director general al companiei de infrastructură CFR SA, pentru suma de 689.248 lei.
După
două luni de zile, automotoarele au fost revândute catre SC Remarul 16
februarie SA Cluj-Napoca, la preţul de 2.670.838 lei. Pe 21 octombrie
2005, societatea clujeană a vândut mai departe automotoarele către CFR
Călători, contra sumei de 7.497.000 lei.
Anchetatorii demontează
justificarea celor învinuiţi, potrivit cărora susţin ca triplarea
preţului a fost generată de lucrările de reparaţie şi modernizare aduse
automotoarelor. Aceasta deoarece, spun procurorii, Remarul 16 februarie
Cluj-Napoca nu avea certificatele necesare pentru desfăşurarea
activităţilor de modernizare şi comercializare a automotoarelor.
Procurorii
susţin că reparaţiile nu au fost făcute, iar automotoarele nici măcar
nu au ajuns la SC Activ Invest SRL, ele ajungând direct la Remarul 16
februarie de la SC ICIM SA Arad