La distanță de aproape patru săptămâni de la apariția documentarului „Justiție capturată”, conducerea Curții de Apel București și-a adunat gândurile pentru a da un drept la replică.
„Informare publică Recorder” – se numește un document publicat ieri pe site-ul instituției, unde se explică situația modificărilor din completurile de judecători din ultimii trei ani. Potrivit documentului, cauzele prescripției în mai multe dosare de corupție nu au legătură cu aceste proceduri.
Pe 9 decembrie, Recorder publica de acum celebrul material-documentar „Justiție capturată”, în care se explica, pas cu pas, că „dosarele de mare corupție sunt îngropate în mod sistematic. Inculpați celebri achitați în apel după ce în prima instanță primiseră ani grei de închisoare, procese tergiversate până când faptele ajung la prescriere, condamnări definitive care sunt reevaluate și șterse cu buretele”, dar și că sistemul juridic este condus cu mână forte de câteva persoane.
Printre acestea, fosta și actuala conducere a Curții de Apel București – ex-președinta Lia Savonea, în prezent șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, și Liana Arsenie, cea care care conduce Curtea de Apel București.
A urmat un comunicat din partea CA București, în care unul dintre judecătorii care își asumaseră apariția în documentar cu nume și prenume a fost acuzat că ar fi ofițer acoperit, dar și o așa-zisă conferință de presă, unde Arsenie a citit câteva chestii de pe foi și a răspuns la întrebări după ce i-au fost date indicații de la vicepreședintele sale, Sabina Adomniței și Ionela Tudor.
Ba chiar aceasta din urmă i-a spus Lianei Arsenie clar, fiind înregistrată de microfoane: „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”. „Lia” – adică nimeni alta decât șefa Înaltei Curți.
Ieri, CA București a anunțat cumva că a mai strâns niște drepturi la replică, sintetizate într-un material întins pe 10 pagini, semnat Liana Arsenie și intitulat „Informare publică Recorder”.
În material, președinta CAB arată că „prezentarea făcută de jurnaliștii de la Recorder rupe date din context, ignoră dimensiunea statistică și prezintă excepționalul ca regulă, creând suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței, o emoție publică artificială și periculoasă”.
„Curtea de Apel București își desfășoară activitatea cu respectarea strictă a legii și a standardelor de integritate. Analiza celor 361 de modificări de completuri din ultimii trei ani arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale, derivate din dinamica resursei umane, îndeplinirea obligațiilor legale, drepturi profesionale și sociale ale judecătorilor, cerințe de management judiciar, situații inerente funcționării normale a unei instanțe de nivelul Curții de Apel București care funcționează cu o schemă 218 judecători.
Astfel, în 3 ani de activitate, completurile au fost modificate:
⁃ în 39,9% din cazuri pentru integrarea în activitate a judecătorilor nou veniți: 144 situații;
⁃ în 15,2% din situații pentru pensionări și degrevări anticipate ale judecătorilor care au notificat intenția de pensionare (55 situații);
⁃ 14,7% – promovări în carieră (53 modificări);
⁃ 13,3% dintre modificări au fost impuse de reluarea activității după concedii de maternitate, alte astfel de situații obiective (48 cazuri);
⁃ 11,4% sunt reprezentate de cazurile de degrevare totală sau parțială în considerarea complexității cauzelor, alte situații (41 modificări);
⁃ 5,5 % detașări – 20 situații.
În ceea de privește prescripția răspunderii penale în cauze de corupție, în perioada 2022–2025, Curtea de Apel București a fost sesizată preponderent cu dosare de corupție deja prescrise (86,36%), iar în singurele 3 cauze în care prescripția a intervenit ulterior, aceasta s-a produs la 9 zile, 3 luni și 5 luni, intervale care exclud orice responsabilitate a instanței.
Prescripția a fost efectul vechimii dosarelor (chiar și 8–10 ani de la data faptelor), nu al activității instanței.
În acest context, fără a nega dreptul presei de a aborda subiecte de interes public, cum este și domeniul de justiție, devine în același timp necesar pentru public și pentru cei implicați să se analizeze dacă astfel de abordări au fost însoțite de responsabilitatea firească ce trebuie atașată unui astfel de demers, din perspectiva realității faptelor prezentate, a interpretării lor, precum și a impactului produs în domenii de interes major pentru funcționarea statului de drept”, este concluzia de la finalul documentului.
