Cinci administratori, în arest la domiciliu pentru evaziune fiscală comisă cu ajutorul unui angajat ANAF

Cinci persoane au fost acuzate de evaziune fiscală și reținute de procurorii anticorupție, iar instanța a decis plasarea acestora în arest la domiciliu.

Însă în dosarul DNA cercetate sunt și alte trei persoane, inclusiv un inspector superior în cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Iași.

Acuzațiile vin în urma unor percheziții derulate săptămâna aceasta, în 47 de locații situate pe raza municipiului București, a județelor Ilfov, Suceava, Iași, Arad, Cluj, Galați, Botoșani, Brașov și Vaslui. Procurorii bănuiau că prejudiciul adus statului era de peste 90.000.000 de lei, din activități de comerț cu autoturisme de lux „second-hand” achiziționate din țări UE.

De fapt, precizează procurorii anticorupție, afaceriștii aveau un singur scop: „sustragerea de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat”. Acum, prejudiciul este estimat la suma de 96.131.255 lei.

Cei cinci inculpați, care sunt administratori sau reprezentanți de societăți comerciale, sunt acuzați de evaziune fiscală în formă continuată (autorat și/sau complicitate), în timp ce inspectorul superior al ANAF, pe numele său Elena Liliana Beleca, a fost plasată sub control judiciar, sub acuzația de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată.

Sub control judiciar sunt cercetați și alți doi inculpați, persoane fizice, acuzațiile aduse acestora fiind de evaziune fiscală. Pe lângă măsurile preventive, procurorii arată și că, „în vederea recuperării prejudiciului, în cauză s-au instituit măsuri asigurătorii asupra unor imobile (case, apartamente, terenuri) în valoare de 31 milioane de lei, asupra a peste 50 de autoturisme de lux și a unor sume de bani găsite la percheziții, respectiv 307.000 euro, 431.000 lei, 75.000 USD și 2.500 lire sterline”.

„În perioada 2021 – ianuarie 2025 ar fi fost creată o schemă de fraudare care a implicat mai multe societăți comerciale interconectate ce desfășoară activități de comerț cu autoturisme de lux „second-hand” achiziționate din țări UE, având ca scop final sustragerea de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat, prejudiciul fiind estimat, la acest moment al cercetărilor, la suma de 96.131.255 lei.

Mecanismele frauduloase ar fi presupus evidențierea, în actele contabile și în documentele legale ale societăților implicate, a unor operațiuni fictive și cheltuieli care nu ar fi avut la bază operațiuni reale, în baza unor documente justificative emise în numele acelor societăți sau având ca beneficiari scriptici acele societăți, precum și crearea unor circuite de tranzacționare de tip carusel, respectiv interpunerea, în mod artificial, a unor societăți (de tip „bidon”) în achizițiile de autoturisme din spațiul comunitar, în regim de taxare inversă, efectuate de societățile beneficiare final.

În concret, cele 11 societăți comerciale implicate au acționat pe două paliere:

• societăți care funcționează la vedere și care intrau direct în relații cu clienții, preluau comenzile de autoturisme de la aceștia, derulau procedurile de achiziție a bunurilor din spațiul intracomunitar, coordonau operațiunile de logistică, efectuau formalitățile prealabile înmatriculării – atunci când era cazul, și vindeau bunurile direct către clienți, justificând proveniența mărfurilor cu achiziții de la firmele de tip „bidon”.
• societăți de tip „bidon” care erau interpuse în mod artificial în diferite tranzacții comerciale, astfel încât, în baza documentelor justificative emise în numele acestora, societățile care erau beneficiare reale ale mecanismului înregistrau cheltuieli și deduceau TVA aferentă achizițiilor de autoturisme, iar TVA datorată era compensată din alte relații comerciale.

Din probele administrate a reieșit că unele societăți beneficiare ar fi transferat către firmele de tip „bidon” întreaga valoare a autoturismelor menționată în facturile înregistrate, după care către furnizorul extern s-ar fi plătit valoarea reală, fără TVA, diferența fiind retrasă în numerar și împărățită între reprezentanții societăților implicate.

În final, obligațiile fiscale datorate și efectiv plătite statului de către societățile implicate ar fi fost minime și la valori stabilite de inculpați, astfel încât să simuleze totuși o activitate profitabilă, pentru evita controale din partea organelor fiscale.

În acest context, inculpata Beleca Elena – Liliana (…), deși ar fi avut reprezentarea derulării, prin intermediul societăților controlate de inculpații menționați, a unor fraude fiscale, cu ocazia verificărilor derulate sau pe care le-ar fi inițiat, nu a urmărit elucidarea acestor aspecte, ci ar fi încercat să ascundă neregulile identificate.

În perioada august 2024 – decembrie 2024, bănuind că organele fiscale pe care nu le putea influența ar fi intenționat să efectueze inventare la societățile pe care le administrează, inculpatul H.G., împreună cu alți inculpați, ar fi recurs la procurarea, fără documente justificative, a unor stocuri din resturi/ rebuturi de piele, încălțăminte greu vandabilă, de o calitate îndoielnică și de valoarea redusă, care să fie folosite pentru crearea aparenței de realitate a unor operațiuni derulate în anii anteriori, iar pentru a nu putea fi verificate de organele de control, ar fi transportat stocurile de produse inclusiv în Spania, fiind depozitate pe teritoriul acestui stat, la o societate controlată de inculpatul B.G.”, mai arată DNA.