# Afacerea “rachete de un milliard de lei pentru fregate”: trei companii din Turcia şi SRL-ul de casă al STS vor să modernizeze F 221 şi F 222

_Published: 2016-04-05_

**Cea mai modernă navă de război a Turciei, TCG Heybeliada, a

găzduit luni în portul Constanţa ceremonia de semnare a primei “frăţii”

internaţionale pentru modernizarea fregatelor achiziţionate de la

britanici. Companiile din domeniul militar din Turcia STM, Havelsan,

Aseslan au parafat cu Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații SRL

Bucureşti un protocol în vederea participării la licitaţia deschisă de

MapN în sistemul electronic de achiziţii publice pentru etapa a doua de

modernizare a fregatelor “Regele Ferdinand” şi “Regina Maria”. **

Sunt bani mulţi la mijloc: 839 milioane de lei, fără TVA (aproape

190 milioane de euro). Ca un paradox, naşterea primului consorţiu

destinat licitaţiei pentru fregatele româneşti de vârsta a treia s- a

produs la bordul unei nave ultramoderne, construită după tehnologia

Stealth.
TCG Heybeliada, deşi este mult mai mică decât

distrugătoarele britanice invizibile, arată totuşi potenţialul Turciei

de a ţine pasul cu ultimele tehnologii din domeniul militar naval.

Sistemul de navă-robot cu amprentă radar redusă nu este accesibil

oricui, costurile sunt imense, dar odată construieşti o astfel de navă,

poţi să defilezi cu capul sus oriunde în lume.
Britanicii au

distrugătorul HMS Duncan, la rândul lor americanii au construit

distrugătorul Zumwalt, iar francezii se mândresc cu fregata La Fayette.

Rusia a dezvoltat de asemenea clasa de fregate stealth Admiral

Gorshkov.
La polul opus, România trage de trei fregate ponosite:

fostul distrugător “Mărăşeşti” şi cele două nave tip 22, cumpărate cu

bani grei de la britanici şi care nu au nicio rachetă la bord.

**Scump, doamnă, scump**

Aşa cum am menţionat mai sus etapa a doua de modernizare a

fregatelor costă 190 milioane de euro. Dacă socotim că, la momentul

achiziţiei de la britanici, în 2003, a navelor “Regele Ferdinand” şi

“Regina Maria” statul român a plătit 134 milioane de euro, afacerea

celor două fregate sare de 300 milioane de euro.
Reamintim că

”Regele Ferdinand” și ”Regina Maria” au fost achiziționate în anul 2003

de la BAE Systems. Marina Regală a Marii Britanii scosese cele două nave

 din serviciu înaintea perfectării contractului de vânzare-cumpărare.
A

 doua etapă a programului de modernizare era planificată îniţial pentru

anii 2008-2009, interval în care fregatele urmau să își primească

armamentul principal, reprezentat de rachetele antinavă și antiaeriene

precum și înlocuirea sistemelor radar cu unele mai moderne, dar

lucrările au fost abandonate.
Modernizarea navelor se va realiza, în

mod obligatoriu, în România, ca cerinţă de securitate a aprovizionării,

potrivit art. 1 alin. (1) şi art. 50 din OUG nr. 114/2011, coroborate cu

 art. 346 alin. (1) din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene,

fiind aprobată de CSAT prin Memorandumul cu tema: Programul multianual

„Fregata multifuncțională- modernizare etapa a II-a”.
Cu alte

cuvinte, câştigătorul licitaţiei va trebui să caute un şantier

autohton, unde să monteze noile sisteme de armament. Luni, la ceremonie,

 reprezentantului Centrului pentru Servicii de Radiocomunicații i-a

ieşit porumbelul pe gură. Răspunzând întrebărilor presei referitoare la

implicarea Şantierului Naval Constanţa, controlat de omul de afaceri

Gheorghe Bosânceanu, în etapa a doua de modernizare a fregatelor Doru

Bancu, reprezentantul CSR, a declarat: “Probabil, pentru că este un din

componentele naţionale, vitale pentru asemenea combinaţie. Probabil

pentru că va fi un element necesar pentru orice consorţiu pentru a intra

 şantierul naval”.

**CSR, o SRL abonată la contracte grase cu STS**

Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații SRL a făcut zeci de

milioane de lei din contracte cu Serviciul de Telecomuniicaţii Speciale,

 ministere şi unităţi militare. Nu întotdeauna a participat la

licitaţii, ci a câştigat multe contracte prin procedura de negociere

fără anunţ de participare.
Multă vreme, unul dintre asociaţii CSR a

fost jurnalistul Bogdan Chireac, care însă a renunţat la această

calitate după dezvăluirile presei despre câştigurile nu tocmai ortodoxe

ale acestei SRL care activează în domeniul informaţional.
