Zeci de milioane de euro pentru mine închise de două ori

Din 2004 până în prezent, statul român a cheltuit pentru închiderea și ecologizarea perimetrelor miniere din țară nu mai puțin de 637.975.585 de lei, iar pentru conservarea acestora 143.089.668 de lei. În timp ce guvernanții – indiferent de culoarea politică pe care o au – susțin că nu există bani pentru investiții care ar duce la dezvoltarea mineritului (sector care încă mai dispune de resurse naturale importante), statul român se pregătește ca de anul acesta până în 2035 să cheltuiască alți 54.117.080 lei pentru lucrările de conservare a perimetrelor miniere și 2.325.449.542 lei pentru cele de închidere și ecologizare. Iar pentru activitatea de ”monitorizare postînchidere”, același stat se pregătește să scoată din buzunar din 2012 până în 2035 peste un miliard de lei. Și, pentru că mineritul din România încă mai prezintă pentru băieții deștepți o vacă grasă de muls, nu întârzie nici scandalurile.

Nu o dată Conversmin, firma subordonată de Ministerul Economiei, care se ocupă de toate activitățile legate de ecologizare, închidere și conservare a perimetrelor miniere din țară, s-a aflat în plin scandal. Motivul? S-au cheltuit fonduri pentru conservarea, închiderea și ecologizarea unor mine care mai fuseseră închise pe la începutul anilor 90, când guvernanții de atunci au hotărât că trebuie să pună cruce mineritului românesc.
Cele mai recente scandaluri sunt legate de alocarea a zeci de milioane de euro pentru închiderea unor mine din județul Gorj și Hunedoara, mine despre care foști angajați jură cu mâna pe inimă că au participat la închiderea lor la începutul anilor 90.

Bani pentru băieţii deştepţi

Vinovată de toate neregulile din sfera minerească se face ”toată lumea politică de la nivel central”, este de părere Constantin Crețan, liderul Federației Naționale a Muncii.
În județul Gorj, acolo unde activează el, s-au dat anul trecut zeci de milioane de euro pentru trei mine care mai fuseseră închise o dată. ”Este vorba despre trei mine din județul Gorj, Albești, Timișeni și Dragoteși. Minele acestea fuseseră închise o dată în producție, iar acum se închideau în acte. Au fost alocate vreo 10 milioane de euro pentru niște guri de mină care fuseseră închise înainte de 2000. Eu vorbesc acum de Gorj, dar la nivel de țară au fost mult mai multe nereguli, pentru că oamenii de la Conversmin așa lucrează”, a declarat Crețan pentru Jurnal de Investigaţii.
Mai mult, liderul sindical susține că utilajele rămase în minele considerate închise au ajuns, revopsite, în subteranul exploatărilor miniere din Valea Jiului. ”Și pe unde s-au făcut închideri de

mină, au rămas utilaje. Iar acele utilaje au ajuns revopsite în Valea Jiului, prin societăți ale sindicatelor și ale oamenilor de casă ai acestora. La aceste nereguli cel mai mult a lucrat Conversmin, dar din punctul meu de vedere ar trebui să fie verificate și societățile care au lucrat la închiderile, ecologizările și conservarea minelor din toată țara”, mai spune Crețan.
Pentru lucrările de închidere și ecologizare ale minei Albeni II, din județul Gorj, Conversmin a alocat 4.553.811 lei, pentru mina Dragotești- Mătăsari s-au dat nu mai puțin de 36.693.548 de lei, iar pentru închiderea minei Timișeni, Conversmin dă încă 1.209.677 lei.
Constantin Crețan susține că aceste alocări de fonduri nu reprezintă decât bani pentru ”băieții deștepți ai PDL”, în frunte cu democrat-liberalul Marcel Hoară și sindicalistul Marin Condescu: ”Sumele acestea enorme se dau, repet, pentru niște guri de mină care au fost închise practic în urmă cu mulți ani. Aici este mâna lui Marin Condescu și a lui Marcel Hoară, a cărui nevastă este juristă la Conversmin și ei știu toate mișcările. Mă uimește că nimeni nu se sesizează în aceste cazuri”.

Hunedoara, pe urmele Gorjului

În județul Hunedoara, la prima vedere, dracul nu pare atât de negru atunci când vine vorba de închiderea, ecologizarea și conservarea minelor. La Petroșani, spre exemplu, Conversmin a atribuit Companiei Naționale a Huilei, prin încredințare directă, un contract de 234.028 lei în data de 28.05.2012, pentru lucrările de ”închidere subterană pentru obiectivul Mina Livezeni Est”.
De ce a primit CNH contractul? În motivarea lor, cei de la Conversmin precizează că respectivele servicii ”pot fi furnizate numai de un anumit participant, din motive tehnice”. Radu Voina, lider sindical și fost miner, susține că el a participat la efectuarea lucrărilor respective în 1994, pe vremea când figura ca ortac la Livezeni. ”Acel perimetru este închis din 1994, acolo am lucrat și eu la închiderea lui, fiidcă se surpase și nu mai aveai ce să-i faci, trebuia să-l închizi. Cu mâna mea am ajutat la închiderea acelui obiectiv. Acum este vorba doar de spălare de bani”, spune el.
O altă mină ce figurează pe lista Ministerului Economiei ca închisă și conservată de prin 2007 este Bărbăteni, din municipiul Lupeni. Totuși, abia în prezent se efectuează lucrările necesare, chiar dacă, efectiv, exploatarea minieră și-a închis activitatea în 2007. De ce se efectuează abia acum lucrările necesare pentru închiderea și conservarea ei, nimeni nu poate spune oficial, iar costurile se ridică la 6.185.115 lei.
Nicolae Drăgoi, directorul general al Companiei Naționale a Huilei, a declarat că ”nu prea știe” care este mersul lucrurilor, întrucât el a fost numit în funcție abia la 1 iunie 2012. ”La Livezeni este posibil să se execute astfel de activităţi, fiindcă lucrările de subteran și le face unitatea. La Bărbăteni știu că acum se lucrează la închiderea și ecologizarea ei. Nu prea știu multe detalii, deoarece eu am venit la conducerea Companiei Naționale a Huilei la 1 iunie anul acesta și deocamdată nu știu ce s-a întâmplat înaintea mea”, a precizat Drăgoi.

Plăţi ilegale cu nemiluita

În toată țara, în perioada 2004-2012, sumele menționate mai sus pentru conservarea, închiderea și ecologizarea perimetrelor miniere au fost folosite pentru închiderea a peste 550 de mine și cariere, în conformitate cu un program al Guvernului aprobat în 1998.
Societățile care au efectuat lucrările de conservare au fost cele care au și datorii enorme la bugetul de stat ori de numele cărora se leagă scandaluri cu privire la modul în care au fost cheltuiți banii publici. Acestea sunt CNH, SNC Ploiești, SNLO, CNMPN Remin Baia Mare, CNCAF Minvest Deva, Slarom București, CNU București, SC Miniera Banat SA Anina, SC Radioactiv Mineral SA Măgurele, SC Minbucovina SA Vatra Dornei, SC MOLDOMIN SA Moldova Nouă, Asociația Mineral West Dobrești.
Pentru lucrările de închidere și ecologizare au câștigat licitații 54 de firme și companii naționale, nouă dintre acestea fiind din județul Hunedoara, care au luat, de la stat, aproape 800 de milioane de lei. Totuși, în urma unui raport al Curții de Conturi pe anul 2010 se arată că societatea Conversmin a efectuat plăți ilegale, supraevaluate, precum și lucrări care nu existau în documentele tehnice.
”Auditul arată că SC Conversmin SA, firma care se ocupa cu închideri de mine și ecologizare, a acționat în Valea Jiului cu lucrări doar pe hârtie pe bani foarte mulți, în timp ce CNH era pe moarte. Conform auditului, Conversmin a redus patrimoniul instituției cu 73,9 milioane de lei, prin neînregistrarea în contabilitate a unor bunuri și investiții realizate. (…) Conversmin a început în perioada decembrie 2008/ianuarie 2009 <marea prăduială>, cu achiziții costisitoare pentru minele din Valea Jiului. Sumele imense pe care Conversmin pretindea în acte că le investește pentru ecologizarea minelor au rămas doar pe hârtie, întrucât ecologizările miniere nu se pot verifica faptic. În realitate, aceste investiții pentru ecologizări la minele din Valea Jiului erau doar scurgeri de bani. Acestea, pe lângă multe altele, cu sume năucitoare, au fost sesizate în anii precedenți, dar cine să ia măsuri?”, scriau în 11 iulie jurnaliștii de la Cronica Văii Jiului.