România este fruntașa Europei la capitolul mame minore, căsătorii între minori și lipsa accesului la educație. Toți acești factori mențin un grad ridicat al sărăciei. Dezinteresul autorităților este principalul motiv pentru care țara noastră este „campioana” la aceste poziții.
George Roman, director de programe Salvați Copiii România:
România nu își mai are locul în rândul țărilor europene din perspectiva comparațiilor statistice. Pur și simplu noi nu ne mai regăsim niciunde, aici în Europa. Date arată că multe din țările Asiei sau ale Africii au rezultate mai bune ca urmare a unui sistem, a unui program național de educație privind educația sexualității, lucru luat în foarte serios de autorități din țărie respective, nu și în cazul nostru.
Pentru zeci de mii de copii din România copilăria s-a încheiat prea devreme. Concluzia vine în urma raportului Asociației Salvați Copiii, care a identificat opt factori care pun capăt copilăriei: sarcinile și căsătoriile timpurii, excluderea de la educație și exploatarea prin muncă, sănătatea precară, mortalitatea sub vârsta de 5 ani și rata omuciderilor cu victime copii și adolescenți.
5% din copiii care se nasc provin din mame minore
Cel mai prost țara noastră stă la capitolul sarcini timpurii. Datele colectate din 176 de țări arată că la noi în țară 5% din copiii care se nasc provin din mame minore.
Aceste date ne plasează pe locul 3 la nivel european la capitolul sarcini timpurii, cu 33,7 nasteri la 1.000 de adolescente. Mai prost decât Romania stau Bulgaria și Georgia, cu valori de 40,3, respectiv 47,13 la 1.000 de nașteri.
„România nu își mai are locul în rândul țărilor europene din perspectiva comparațiilor statistice. Pur și simplu noi nu ne mai regăsim niciunde, aici în Europa. Date arată că multe din țările Asiei sau ale Africii au rezultate mai bune ca urmare a unui sistem, a unui program național de educație privind educația sexualității, lucru luat în foarte serios de autorități din țărie respective, nu și în cazul nostru”, declară George Roman, director de programe Salvați Copiii România.
Anual, la noi in tara se înregistrează un numar mai mare de nașteri în rândul adolescentelor decât în state precum Rwanda (26,8 la 1.000 de nasteri), Uzbekistan (16,7 la 1.000 de nasteri), Albania (20,7 la 1.000 de nasteri), Botswana (31,7 la 1.000 de nasteri), Burundi (27,4 la 1.000 de nasteri), India (24,5 la 1.000 de nasteri) sau Algeria (10,4 la 1.000 de nasteri).
În România în 2017, 2.306 fete sub 15 ani și 6.848 adolescente cu vârsta între 16 și 18 ani deveniseră mame. „Educația pentru sănătatea sexuală și a reproducerii constituie cel mai ignorat aspect al protecției și educației în rândul copiilor, rata nașterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 și 19 ani păstrând un nivel în măsură să provoace o mare îngrijorare”, se arată în raportul Salvați Copiii.
George Roman, director de programe Salvați Copiii România:
România nu își mai are locul în rândul țărilor europene din perspectiva comparațiilor statistice. Pur și simplu noi nu ne mai regăsim niciunde, aici în Europa. Date arată că multe din țările Asiei sau ale Africii au rezultate mai bune ca urmare a unui sistem, a unui program național de educație privind educația sexualității, lucru luat în foarte serios de autorități din țărie respective, nu și în cazul nostru.
Impactul devastator al căsătoriilor între minori
În România, anul trecut, 6,7% dintre adolescenții cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani s-au căsătorit. Acest procent este mai ridicat decât cel înregistrat în Algeria (3,1), Ghana (6,4), Namibia (5,4), Kazahstan (6) ori Mongolia (4,9).
„Căsătoria înainte de vârsta de 18 ani reprezintă o încălcare a drepturilor copiilor și nu este acceptată de legislațiile multor țări din Europa și din lume. Căsătoria timpurie are consecințe devastatoare pentru viața unei fete, prin intrarea forțată în perioada de maturitate și maternitate, înainte de a fi pregătită din punct de vedere fizic și mental. În privința acestui indicator, România nu reușește să iasă din zona de risc, deși legislația permite doar căsătoria între minorii mai mari de 16 ani și numai în cazuri cazuri excepționale, în baza unui aviz medical, cu încuviințarea părinților sau a tutorelui și cu autorizarea din partea instanței de tutelă”, se precizează în raportul Salvați Copiii.
Atât sarcinile, cât și căsătoriile timpurii sunt în strânsă legătură cu debutul vieții sexuale. „România înregistrează un debut pe la 15 ani și 6 – 9 luni, media fiind aproape de 16 ani. Olanda are un debut pe la 17 ani și 4 luni. Aproape toate comparațiile vorbesc despre aceași concluzie – cu cât un copil începe mai devreme educația sexuală, cu atât vom avea un debut mai târziu al vieții sexuale în rândul adolescenților. Pe lângă aspectul materinității ar trebui să avem în vedere și aspectul abuzului sexual al unui copil care are informații de mic. El știe care sunt atingerile permise adulților și atingerile abuzive. Va recunoaște cu mult mai multă ușurință abuzul sexual și va vorbi mai limpede în fața adulților care ar putea să îl protejeze, decât cei care habar nu au și care consideră că este un subiect tabu”, punctează directorul de programe Salvați Copiii România.
Lipsa educației ține copii captivi în sărăcie
În anul școlar 2017-2018, 287.493 de copii din România, cu vârsta între 7 și 17 ani, nu urmau nicio formă de învățământ, iar în anul școlar 2016-2017, 26.850 de copii din ciclul primar și gimnazial și 19.116 de liceeni sau elevi ai învățământului profesional au abandonat școala, arată datele Institutului Național de Statistică. Aceste valori sunt cu mult peste media europeană. România este depăsită doar de Moldova la acest capitol.
Fondurile mici alocate educației, alături de lipsa unor programe naționale în ceea ce privește stoparea fenomenului de abandon școlar, sunt principalele motive care au adus țara noastră în această situație. 11 lei şi 15 bani – atât a investit statul român, în 2018, în educaţia unui elev.
Fondurile
În România, cheltuielile publice pentru educație s-au situat, în 2017, la 2,7% din PIB, cu o scadere substanțială față de procentul din 2016, care a fost de 3,3% – fiind cea mai scăzută valoare din Uniunea Europeană, a cărei medie a înregistrat 4,6% în 2017. În țări precum Ungaria, Slovenia, Cipru, Cehia, Letonia și Estonia au fost alocate bugete situate între 5,0% și 5,9% din PIB.
Exploatarea prin muncă a copiilor
Deși raportul nu conține date privind exploatarea prin muncă a copiilor români, ancheta statistică realizată de reprezentanții Salvați Copiii arată că la sfârșitul anului 2018, 87.760 de adolescenți români erau implicați în muncă. Din păcate, nu este vorba de locuri de muncă de calitate, bine remunerate sau care să le permită dezvoltarea profesională ulterioară.
Rata omuciderilor cu victime copii și adolescenți
Rata omuciderilor se calculează ca procent la 100.000 de persoane între 0 și 19 ani. România a înregistrat un procent de 0,3, mai scăzut decât cel înregistrat în Raportul Global din 2018 – 0,5.
Mortalitatea sub vârsta de cinci ani
Lipsa serviciilor medicale în mediul rural, o alimentație deficitară, precaritatea accesului la apă potabilă și un nivel scăzut de educație neonatală al părinților reprezintă riscuri majore în creșterea și îngrijirea nou-născuților și a copiilor sub 5 ani. Acestea conduc la un număr mare de decese ale copiilor sub cinci ani – 7,8 la o mie de nașteri, la mare distanță de media europeană de 4,1‰.
„Vorbim de sute de mii de copii români cărora le este refuzat dreptul la o copilărie decentă, iar Salvați Copiii consideră că autoritățile centrale și locale poartă această responsabilitate, an de an fiind amânate investiții și politici în acord cu situația actuală și nevoile copiilor. O implicare reală din partea acestora, cu participarea societății civile și a reprezentanților copiilor și părinților, un buget adecvat al copilului, îmbunătățirea implementării programelor și respectarea legislației ar putea asigura șansa unei copilării mai bune pentru toți copiii”, declară Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România.
