A doua asumare a Guvernului, prin vocea premierului Ilie Bolojan, pe Legea privind pensionarea magistraților.
Oficial, ieri, premierul a anunțat în Parlament că Guvernul își angajează răspundereapentru legea privind pensiile magistraților.
La interval de câteva luni de la prima asumare a Guvernului pe proiectul de Lege privind pensionarea magistraților, Ilie Bolojan a mers ieri în Parlament, pentru aceeași procedură.
„Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, în condițiile în care, așa cum știți, Curtea Constituțională, cu un vot de 5 la 4, la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient.
De data aceasta, avem și avizul CSM, e adevărat, negativ”, a spus ieri Bolojan, în plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților.
Acum, legea a intrat pe „circuit” și se așteaptă ca, până să intre în vigoare, să fie atacată la Curtea Constituțională, acolo unde a și „picat” prima inițiativă de acest gen.
Pe de o parte, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat însă că proiectul privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, nu va fi atacat la Curtea Constituțională de partidul său și nici nu va face obiectul unei moțiuni de cenzură.
Așa că o eventuală contestare la CCR ar putea să vină din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, aspect confirmat de Radu Marinescu, ministrul Justiției.
„Avizul CSM este o evaluare pe care magistratura o face cu privire la aceste modificări care vor avea impactul asupra statutului fiecărui judecător și procuror. O lege care poate fi privită inoportună de magistratură nu este neapărat o lege neconstituțională.
Însă, din perspectiva Înaltei Curți, dacă dânșii consideră că au identificat niște critici de constituționalitate, atunci pot activa acest mecanism și pot face sesizarea către CCR”, a spus ministrul Justiției, citat de Digi24.
Acum, conform proiectului pe care Guvernul și-a asumat răspunderea, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Totodată, se introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani, ceea ce înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani.
În același timp, a mai fost introdusă și o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net – în condițiile în care în prezent pensia este cât ultimul salariu.
„De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani, asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a mai explicat Bolojan.
