# Transportatorii feroviari către Ramona Mănescu: asistăm la un dezastru al infrastructurii. A mai rămas doar jumătate din traficul din 2000

_Published: 2013-12-03_

**În ultimii zece ani, infrastructura feroviară din România a

primit alocări bugetare de 5-7% din necesar, de 6-7 ori mai puţin decât

s-a cheltuit pentru reţeaua de drumuri. Aceasta în condiţiile în care,

până în 2030, 30% din volumul actual ar transportului auto trebuie mutat

 pe calea ferată şi pe apele interioare. Procentul tebuie să crească la

60% până în 2060. Între timp, şi reabilitările de tronsoane care s-au

mai făcut nu au atins parametrii scontaţi. Secţiile de circulaţie

reabilitate în ultimii zece ani au performanţe tehnice mai slabe decât

în 1980. Problemele majore ale căii ferate i-au fost prezentate

ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu, de preşedintele Asociaţiei

Transportatorilor Feroviari din România (ATFER), George Buruiană.

**

Din punctul de vedere al infrastructurii feroviare asistăm la un

dezastru, spune George Buruiană, care precizează din capul locului că nu

 este vorba de o exagerare sau o figură de stil.

În sprijinul afirmaţiei sale, el menţionează scăderea permanentă a

vitezei comerciale a rețelei feroviare, din cauza creşterii permanente a

 numărului de puncte periculoase. „La această dată sunt peste 3.000 de

puncte slăbite în infrastructură, dintre care peste 50% foarte

periculoase”, se arată în memoriul trimis de ATFER ministrului

Transporturilor. Conducerea ATFER a pus documentul la dispoziţia

Ziarului de Investigaţii, după ce a constatat că, timp de mai bine de o

lună de zile, nu a primit niciun răspuns de la ministru.

**„Calea ferată română este cunoscută ca un loc unde se fură sistematic”

**

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTMvMTIvMDkvMTNfMThfNDRfMzlfQnVydWlhbmEuanBnIl1d/Buruiana.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTMvMTIvMDkvMTNfMThfNDRfMzlfQnVydWlhbmEuanBnIl1d/Buruiana.jpg)

Din cauza subfinanţării, crește în permanență numărul liniilor și

 podurilor nereparate și scoase din funcțiune (circa 75 % sunt cu

scadență la reparații depășită). De asemenea, crește numărul de linii și

 secții de circulație închise accidental din motive de defectări sau

furturi de componente din cale, se mai arată în memoriul AFTER. „Calea

ferată română este cunoscută clienților naționali și internaționali, din

 păcate, ca un loc unde se fură sistematic. Toate măsurile luate și

acțiunile întreprinse până acum de către MTI și Poliția Transporturi au

fost ineficiente, se punctează în documentul citat. Ziarul de

Investigaţii **[a declanşat anul trecut](https://ziaruldeinvestigatii.ro/blog/posts/la-referendum-s-a-furat-masiv-de-la-calea-ferata)

** o campanie de presă împotriva fenomenului al furturilor de la

calea ferată.

Totodată, în loc să electrificăm un procent cât mai mare din reţeaua

feroviară, asistăm la fenomenul invers. Transportatorii feroviari

consideră îngrijorătoare scoaterea din exploatare a sectoarelor de linie

 electrificată, cum ar fi chiar porțiuni din linia de centură a

Capitalei.

Colac peste pupăză, şi puţinele lucrări de modernizare care sunt în curs

 se desfăşoară haotic. ATFER face referire, în context, la blocarea

traficului feroviar pe frontiera de vest, prin stația Curtici, din cauza

 „lucrărilor de reabilitare și mai precis a condițiilor contractuale

impuse pentru închiderile de linii și ferestrele de circulație.

Staționările trenurilor și locomotivelor în frontieră depășesc frecvent

24 de ore, diminuând semnificativ volumul mărfurilor tranzitate în

România și fluența transportului”.

Şi

 măcar dacă rezultatul final ar fi unul îmbucurător, însă, potrivit lui

George Buruiană, secțiile de circulație reabilitate în ultimi zece ani

au performanțe tehnice mai slabe decât cele din 1980, din punctul de

vedere al tonajelor maxime /tren, timpilor de mers şi capacităţii de

circulație. “La acestă dată, din păcate, infrastructura feroviară este o

 frână în calea desfășurării în bune condiții a traficului”, se mai

arată în memoriu.

**Alocările bugetare, 5-7% din necesar

**

Totul, din cauza lipsei de finanţare. În medie, din 2000 şi până

în prezent alocația bugetară pentru infrastructura feroviară a fost de

5-7 % din necesar și de aproximativ 6-7 ori mai mică decât cea pentru

infrastructura de drumuri. Cei care s-au perindat pe la Palatul Victoria

 în această perioadă nu s-au sinchisit nici de directivele europene,

nici de faptul că se apropie ziua scadenţei.

Directivele UE recomandă statelor membre o proporție de 50% la 50%

pentru finanțările alocate prin buget infrastructurilor feroviare și

auto, pentru lungimi comparabile. La noi, în ultimii 13 ani, contribuția

 statului pentru susținerea infrastructurilor (întreținere și reparații)

 a fost de 5% din bugetul Ministerului Transporturilor pentru calea

ferată și 80% pentru drumuri.

Mai mult, până în 2030, 30% din volumul actual al transportului auto

trebuie mutat pe calea ferată sau pe apele interioare (transport

ecologic). În 2060, procentul trebuie să crească la 60%.

În loc să ne apropiem de aceste ţinte, agreate la nivel european, noi

mergem în direcţia inversă. Traficul feroviar de mărfuri mai reprezintă

acum doar 15% faţă de cel înregistrat în 1989. Declinul a fost accentuat

 şi în ultimul deceniu şi jumătate. În 2012 se înregistra doar 55% din

traficul din 2000, iar previziunile pentru 2013 sunt cu 10% mai mici

decât 2012.

**Concurenţa neloială a sectorului auto

 **

[https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTMvMTIvMDkvMTNfMTlfMDBfODczX2NhbWlvbi5qcGciXV0/camion.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTMvMTIvMDkvMTNfMTlfMDBfODczX2NhbWlvbi5qcGciXV0/camion.jpg)

În acest context, ATFER remarcă faptul că nu există concurenţă

loială între calea ferată și celelalte moduri de transport, pentru că

transportul auto beneficiază de facilități nejustificate față de

transportul pe calea ferată. În primul rând, taxa de utilizare a

infrastructurii (TUI) la calea ferată este de zece ori mai mare decât la

 auto, raportată la tona transportată. Taxarea

 utilizării infrastructurii pentru operatorii feroviari este la nivel de

 cca 25% din totalul costurilor de transport, în timp ce pentru

operatorii auto este de numai 1,5-2%.

Apoi, transportatorilor feroviari li se percepe, începând cu anul 2002,

taxa de drum (25% din prețul combustibilului) care practic se folosește

la întreținerea și dezvoltarea infrastructurii rutiere. În acesta

perioadă, alte moduri de transport (naval şi aerian) nu au plătit taxa

de drum. În numărul din luna decembrie al revistei Jurnal de

Investigaţii puteţi citi o amplă analiză a efectului pe care îl va avea

asupra transportului feroviar introducerea accizei suplimentare de şapte

 eurocenţi pe litrul de carburant.

Nici în transportul feroviar de călători lucrurile nu stau mai bine

decât la cel de mărfuri. “Practic, cei mai mulți utilizatori ai

transportului feroviar de călători au rămas <blatiştii>,

persoanele cu gratuități la transport (autorizații, premise etc) și cei

care folosesc călătoria cu trenul că ultimă soluție”, se arată în

memoriu.

“În timp ce alte state din zonă, fără tradiție feroviară semnificativă,

cum sunt Turcia, Grecia sau Ungaria, dezvoltă secții de cale ferată de

viteze sporite, în România se reduc vitezele de circulație în mod

constant și se închid linii”, mai spune preşedintele ATFER