Sursa: Guvernul României

Guvernul ia în calcul să prelungească plafonarea preţului energiei, ceea ce înseamnă că măsura ar putea continua şi după martie 2025, dată până la care operează legea dedicată.

Subiectul a fost adus în atenție ieri în briefingul de presă care a urmat ședinței de Guvern de ministrul Investițiilor si Proiectelor Europene, Adrian Câciu. Abia apoi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a luat cuvântul, dând câteva detalii.

Din ce a subliniat ministrul Câciu în intervenția sa, este vorba despre Legea nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, adică cei incluși „în bazele de date pe care le avem cu privire la plafonarea prețului la energie pe care le are și ANRE-ul și Ministerul Energiei” – „în jur de 122.000 de gospodării”.

Iar Burduja a ținut să asigure că suntem „în siguranță”, punctând că este o dorință personală „să menținem măsuri de sprijin, de compensare și plafonare. (…) Urmează să discutăm și cu Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor, ANAF, Comisia de Prognoză, INS-ul, ANRE-ul, bineînțeles, și vedem formula la care ajungem”.

Însă un răspuns concret poate fi dat „în orizontul lunii ianuarie”, dat fiind că nu depinde doar de voința țării noastre. Sau a ministrului Burduja:

România va fi în siguranță, deci românii nu vor tremura de frig în iarna aceasta și datorită eforturilor pe care guvernul le-a făcut și le face, nu vor tremura nici de frica facturilor, pentru că aceste facturi au rămas și rămân plafonate până la nivelul lunii aprilie, până la 1 aprilie anul viitor, dacă nu cumva vom putea să prelungim această formă de sprijin, compensarea/ plafonarea”, a declarat ministrul Burduja.

Însă, până una-alta, țara noastră cere încuviințare de la Comisia Europeană pentru prelungirea schemei de plafonare și compensare după aprilie 2025:

Una dintre solicitările comune ale României, Bulgariei și Greciei este continuarea suprataxării profiturilor unor producători, unor traderi, care exploatând aceste diferențe de piață, sigur că au venituri mai mari și profituri mai mari. Asta este o formă de a continua o schemă de compensare/ plafonare, să vedem în ce măsură vom putea să păstrăm plafonările la consumatorul final.

Am mai anunțat lucrul acesta pentru consumatorii vulnerabili din sectorul energetic categoric va exista o formă de sprijin și nu ne așteptăm să crească facturile, care în prezent pentru cei cu un consum mic, de sub 100 de KWh pe lună, sunt undeva la 42-45 lei, deci pare o sumă rezonabilă pentru cei mai mulți dintre noi. Nu înseamnă că nu există și români care nu-și permit chiar și această sumă mică. (…)

Actuala schemă e valabilă pentru toată lumea, în funcție de nivelul de consum, inclusiv martie anul viitor. În discuțiile cu Comisia Europeană, tocmai constatând situația de pe piața energiei europene, va fi una dintre solicitările noastre să putem continua anumite forme de sprijin, pentru că ele trebuie aprobate și de Comisia Europeană.

Iar în ceea ce privește, dacă nu se admite acest punct de vedere și trebuie să intervenim pe această schemă, garanția pe care noi o dăm este că românii care cu adevărat nu-și pot plăti aceste facturi vor avea tot sprijinul din partea Guvernului României, așa cum l-au avut și până acum.

Cum va arăta exact definiția acestui consumator vulnerabil din perspectiva consumului energetic – nu știu, nivelul de consum, mărimea gospodăriei, nivelul de venit, eficientizarea energetică a locuinței și alte criterii – vor fi definite într-un grup de lucru interministerial pe care l-am pornit. Avem un memorandum în avizare interministerială și undeva în luna ianuarie vom avea toate datele pentru modul în care va continua această schemă. (…)

Nu suntem singuri. În aceeași situație este și Grecia, și Bulgaria, și Ungaria. Aceste prețuri, trebuie să conștientizăm, chiar dacă ele nu se reflectă acum în facturile românilor și în facturile companiilor românești, dacă am lua toată energia de pe piața zilei următoare, mă întreb cum ar putea fi competitivă o companie din România plătind de trei ori, de cinci ori, de opt ori mai mult decât o companie din Franța sau decât o companie din Austria? Răspunsul este că nu se poate”, a explicat Sebastian Burduja.

Articolul precedentBugetar la o primărie din Timiș, mită pentru a intabula terenuri
Articolul următorCiucă „exclude total” să îi fie premier lui Ciolacu