Termocentrala Mintia, din judeţul Hunedoara, riscă să-şi închidă porţile, din cauză că nu s-a reuşit realizarea anumitor investiţii de mediu, impuse de Comisia Europeană. Semnalul de alarmă a fost tras de către deputatul PNL de Hunedoara, Bogdan Ţîmpău, care susţine că, la această dată, nu există un contract cert care ar putea asigura funcţionarea termocentralei pe parcursul anului 2011.

Deputatul liberal mai precizează că proiectul de realizare a staţiilor de desulfurare impuse de CE nu va putea fi finalizat sub nicio formă în termenul limită – anul 2013 – având în vedere că în momentul de faţă nu este întocmită nici măcat documentaţia necesară pentru demararea proiectului şi nici măcar nu se ştie dacă Uniunea Europeană va fi de acord să finanţeze acest proiect.

Instalaţiile vor fi închise una după alta

Prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România s-a angajat să efectueze investiţii importante la toate termocentralele aflate în exploatare, pentru a îndeplini normele de mediu în vigoare la nivelul Uniunii. Aceste investiţii de mediu constau, la nivelul fiecărei termocentrale, în special în construirea de instalaţii de desulfurare în vederea reducerii conţinutului de SO2 din gazele de ardere şi realizarea de instalaţii de pompare şi transport a fluidului cu densitate crescută (şlam dens) care conţine zgura şi cenuşa rezultate din arderea minereului.  Pentru realizarea acestor investiţii au fost stabilite termene stricte, pe care Mintia nu le poate respecta, în opinia lui Bogdan Ţîmpău (foto).

„Astfel, IMA 1 (instalaţie mare de ardere – n.n.) a beneficiat de o derogare pentru un număr limitat de ore de exploatare (20.000 de ore) în perioada 01.01.2008 – 31.12.2015. Până la finalul anului trecut din cele 20.000 de ore de funcţionare au fost efectuate un număr de 14.103 de ore, instalaţia mai putând funcţiona fără realizarea instalaţiei de desulfurare un număr de maxim 5.897 de ore. Pentru IMA2 şi IMA3 curg în continuare termenele asumate prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, ele nebeneficiind de derogări ulterioare. Astfel, în lipsa realizării investiţiei de mediu, IMA2 se va închide la finalul acestui an, iar IMA 3 la finalul anului 2013.

Cuptor modernizat cu 75 de milioane de euro, „stins” în acest an

O problemă deosebită o reprezintă IMA2, care este formată din blocurile 3 şi 4, deoarece blocul 3 este cuptorul retehnologizat cu puţin timp în urmă. Astfel, la sfârşitul acestui an va fi închis cel mai performant cuptor, care a fost dat în folosinţă în anul 2008 şi în care au fost investite 75 milioane de euro, ceea ce înseamnă că preţul energiei va creşte foarte mult. În momentul de faţă, Mintia nu are un proiect clar pentru realizarea staţiilor de desulfurare, nici măcar nu are idee de unde va putea atrage fondurile şi lucrările ar trebui începute la 1 ianuarie 2012. Dar conducerea termocentralei nu a luat în calcul faptul că trebuie perioade lungi de timp pentru realizarea documentaţiei, a proiectului tehnic, organizarea licitaţiilor şi eventual rezolvarea contestaţiilor. La ora actuală, Mintia nu are nici un proiect palpabil, de aceea spun că riscă să se închidă”, susţine Bogdan Ţîmpău.

Energia de la Mintia, cea mai scumpă din ţară

O problemă serioasă este legată de situaţia producţiei de energie pe anul 2011 a termocentralei de la Mintia, chiar şi ministrul Ariton fiind de părere că unitatea este una nerentabilă.

„Energia produsă de termocentrala de la Mintia este cea mai scumpă energie produsă în România, ea neavând căutare pe piaţa liberă a energiei. În acest context, ANRE a comandat o cantitate de energie insuficientă funcţionării termocentralei de la Mintia pe parcursul anului 2011, aşa cum reiese din răspunsul Ministerului Economiei la întrebarea pe care i-am adresat-o pe acest subiect. De asemenea, termocentrala mai beneficiază de un contract cu Hidroelectrica, contract care prevede că, în caz de secetă, o anumită cantitate de energie – nesemnificativă faţă de capacitatea de producţie a termocentralei – poate fi comandată de Hidroelectrica şi produsă de termocentrală. Totodată, termocentrala mai poate vinde energie folosind Piaţa Zilei Următoare (PZU), care este o piaţă a preţurilor, dar lipsa de competitivitate economică a termocentralei nu poate garanta o prezenţă constantă pe această piaţă. Energia produsă poate fi valorificată şi în cadrul Pieţei de Echilibrare, care este o piaţă a evenimentelor neprevăzute (în caz de avarie a unei terţe capacităţi de producţie). Ca şi concluzie, nu există un contract cert care să asigure funcţionarea termocentralei pe întreg parcursul anului 2011”, mai precizează deputatul PNL.

Directorul termocentralei se roagă la fondurile UE

În replică, directorul Termocentralei Mintia, Tiberiu Borca (PDL), susţine că Ţîmpău foloseşte date scoase din context şi că societatea este una performantă şi se va încadra cu proiectul staţiilor de desulfurare în termenele prevăzute de Comisia Europeană.

„Domnul deputat a luat date din context şi le-a prezentat separat. Termenele de conformare au fost pentru două unităţi, iar societatea noastră are şase. Unitatea noastră are grupuri cu care să funcţioneze şi are şi investiţii pe partea de mediu. Proiectul de desulfurare a blocului 3 are aprobarea Consiliului de Administraţie şi este trimis la Uniunea Europeană pentru aprobare. Acest proiect trebuie finalizat până în 2013 şi sperăm să primim fondurile europene necesare. Dacă proiectul nu va fi eligibil, noi avem şi partea noastră de finanţare pentru acest proiect şi vom lua credit. Dar eu vă spun că ne încadrăm în calendarul întocmit de noi”, a declarat Tiberiu Borca.

Cât despre faptul că Mintia vinde energie la cel mai mare preţ din ţară, Tiberiu Borca are şi o justificare. „Cel mai scump curent… este iarăşi o informaţie scoasă din context. Sunt unităţi care vând energie mai scump, dar nu aş şti să vă spun care sunt acelea. Curentul este scump la noi fiindcă şi huila este mai scumpă, acesta este motivul”, spune Borca.

Mintia arde huila din Valea Jiului

Termocentrala de la Mintia (SC Electrocentrale Deva SA) produce energie prin arderea huilei extrase din Valea Jiului, furnizată de Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani. Termocentrala exploatează şase grupuri energetice sau blocuri (cuptoare de ardere a cărbunelui), fiecare dintre ele având o putere instalată de 210 MW. Fiecare grup are două cazane de ardere, A şi B, motiv pentru care în tratatul de aderare, când se fac referiri la instalaţiile mari de ardere (IMA) se numără incintele de ardere. Grupurile au fost date în exploatare comercială începând cu blocul 1 în 1969, blocul 2 în 1970, blocurile 3 şi 4 în 1971, blocul 5 în 1978 şi blocul 6 în 1980.

Blocul 3 a fost retehnologizat în urma unei investiţii de peste 75 de milioane de euro, ajungându-se astfel la o putere instalată de 235 MW, fiind dat în exploatare comercială în anul 2008.

Termocentrala de la Mintia furnizează apă caldă şi căldură la 8.400 de gospodării din municipiul Deva şi consumă 70% din huila extrasă din subteranele exploatărilor miniere din Valea Jiului.

Scump, dom’le, dar … performant

De altfel, în declaraţia de pe site-ul societăţii, Tiberiu Borca precizează că unitatea pe care o conduce este una performantă, care se preocupă de îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizate.

Nu de aceeaşi părere este ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, care recunoaşte că Mintia este „cea mai costisitoare” unitate de producere şi se află „sub un risc major de nefuncţionare”, iar consumatorii din România vor fi obligaţi să plătească pentru managementul prost al acestei societăţi.

„… recunoaştem că în ceea ce priveşte costurile, termocentrala Mintia este printre cele mai costisitoare unităţi de producere. Piaţa unică europeană ce se doreşte a fi stabilită la nivelul Uniunii se bazează pe concurenţa între producători, unităţile marginale precum Electrocentrale Deva fiind sub un risc major de nefuncţionare.

Înţelegem că este o problemă socială menţinerea în activitate a mineritului din zona de extracţie a huilei, dar pe de altă parte subliniem faptul că energia electrică mai scumpă la termocentrala Mintia va trebui să fie plătită de consumatorii din România, cu riscul creşterii preţurilor”, precizează Ariton.

Articolul precedentUltimul JAF la Petromin
Articolul următorMonica Iacob-Ridzi: „Un procuror DNA mi-a spus, rânjind: «Poate mai torni un copil»”