Dacă intri de curiozitate pe prima pagină a „Most Wanted” a Poliției Române, este imposibil să nu îl vezi pe un celebru interlop, deosebit de periculos, care însă a fost considerat suficient de reabilitat pentru a fi pus în libertate de nenumărate ori, în circumstanțe destul de dubioase. Atât de reabilitat a fost, încât la scurt timp era din nou căutat cu mascații pe la ușă. Din fericire pentru el, avea ceva informații „pe surse”, așa că ultima dată, în mai 2018, a fugit înainte să fie capturat.

Florin Nicolae Ghinea – fost Pîrjol, cunoscut ca „Ghenosu”, a fost dat în urmărire națională și internațională în mai 2018, când le-a râs în nas procurorilor DIICOT și a ieșit pe o ușă în timp ce ei intrau pe alta.

„În momentul în care ofiţerul s-a apropiat de inculpat, acesta a adus injurii organelor de poliţie, a întrebat dacă au un mandat de percheziţie, după care a intrat pe poarta imobilului în care domiciliază şi s-a îndreptat spre casă. Imediat, de curtea acestuia s-au apropiat organele de poliţie însărcinate cu efectuarea percheziţiei la adresa inculpatului, însă acesta a alergat spre partea din spate a grădinii, a părăsit curtea, nemaifiind găsit”, explicau procurorii DIICOT anul trecut în referatul prin care cereau arestarea în lipsă a interlopului.

Carmen Dan a fost fermă și a anunțat că se vor face cercetări pentru a se stabili de la cine s-au scurs informațiile – dacă era cazul de așa ceva, și cum de Ghinea – Ghenosu – a reușit să scape. De atunci nu s-a mai auzit nimic. Însă, cum fug atâția urmăriți din țară, Ghenosu a reușit și el să ajungă în Anglia. Numai că, la câteva luni, în august, românul nostru a fost prins în Regatul Unit, unde a și rămas de atâta amar de vreme. Însă și numele lui a rămas pe lista urmăriților, iar autoritățile române au de așteptat până să îl vadă.

În urmă cu aproape un an, Florin Ghinea a fost oprit din întâmplare pe când ieșea de la o sală de forță. Chiar dacă s-a legitimat cu acte false, manevra nu a ținut, astfel că autoritățile din Londra l-au reținut. Totul, transparent.

Inițial, Ghenosu a fost prezentat în fața instanței londoneze, unde s-a stabilit ca o audiere finală să aibă loc în septembrie 2018. Între timp, Ghenosu s-a îmbolnăvit de stres în Anglia. Astfel încât o decizie a fost amânată pentru 16 ianuarie 2019, dat fiind s-a solicitat o expertiză psihiatrică, care să stabilească în ce măsură l-a afectat stresul pe Florin Ghinea. Nici până în acest moment nu s-a luat vreo decizie. Dovada o reprezintă ultima încheiere dintr-un dosar în care Ghenosu este judecat pentru portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase. În mai anul acesta, Judecătoria Târgoviște a amânat dosarul interlopului „pentru solicitare de relații de la autoritățile judiciare din Marea Britanie cu privire la procedura de extrădare a inculpatului Ghinea Florin”.

Așa că, nicio grabă. Cum și-a coordonat toată viața afacerile din penitenciar, o poate face și acum, liniștit.

Rețeaua

Florin-Nicolae Ghinea și-a făcut un renume de băiat rău inclusiv în afara țării, iar la acest capitol a făcut tot ceea ce își poate imagina cineva: fraude informatice cu carduri bancare, spălare de bani, trafic de persoane, șantaj, iar mai apoi a ordonat crime inclusiv din penitenciar. După cum singur declara, a plecat din țară în 1996, pentru a-și face un nume. Însă în urmă cu mai bine de 15 ani a fost arestat în Franța pentru trafic de persoane, iar în 2007 a fost adus în ţară, unde exista un mandat de arestare pe numele său.

Încă de pe atunci impresiona judecătorii, așa că aceștia, băieți buni, l-au pus în libertate în 2009. Și, legat de libertate, a pățit-o chiar un judecător de la Tribunalul Prahova. Dumitru Rebegea îl eliberase pe Ghenosu din arestul preventiv nu din simpatie, ci pe câteva mii de euro. Rebegea era deja filat ca un judecător care lua bani pentru a elibera interlopii pe care îi aresta inițial, așa că doar la o lună a fost arestat.

În 2010, Judecătoria Târgovişte l-a condamnat pe Ghinea la un an închisoare pentru loviri şi alte violenţe şi patru ani pentru tulburarea liniştii publice, pedeapsă care i-a fost contopită cu cea de 7 ani, pronunțată de Tribunalul din Nice. Un an mai târziu, în 2011, Ghenosu a fost condamnat la nouă ani de închisoare de magistraţii Tribunalului Prahova, iar pedeapsa a rămas definitivă la Curtea de Apel Ploiești. Procurorii DIICOT îi anchetaseră activitatea pas cu pas.

Cu toate acestea, Ghenosu a continuat să fie șeful rețelei care îi purta numele și coordona din penitenciar activitatea grupării, fără probleme. Conform DIICOT, în perioada 2015 – 2017, sub coordonarea lui Ghinea, membrii grupării infracționale au determinat mai multe persoane de sex feminin să practice prostituție în special în Irlanda. De asemenea, există acuzații de lipsire de libertate și șantaj a unor persoane considerate rivale membrilor grupării, precum și conspirație la crimă. Dar asta s-a aflat mult mai târziu, pentru că în 2016 Florin Ghinea avea să fie liberat condiționat la Tribunalul Vrancea pentru bună purtare.

Dulcele aer al libertății

În septembrie 2015, Ghenosu este tranferat la Penitenciarul Focșani. Se știa la acea vreme că în Focșani era raiul liberărilor condiționate: comisiile din Penitenciarul Focșani mai închideau ochii, recomandau liberări, sau, chiar dacă respingeau, termenul în care deținuții puteau reveni cu o cerere era foarte mic comparativ cu alte unități de detenție din țară. Iar la Focșani venea toată lumea, era un fel de zonă turistică pentru deținuți, mai ales că dosarele în instanță primeau termene imediat. Așa că a fost simplu, Ghenosu a introdus pe rolul Judecătoriei Focșani o plângere împotriva soluţiilor de neurmărire/netrimitere judecată, pe care ulterior a declarat că nu și-o asumă.

Tot în septembrie era introdusă la aceeași Judecătorie Focșani și o altă acțiune: liberarea condiţionată, pe care Ghinea și-a retras-o după doar câteva termene. Cu toate acestea, Ghinea voia în continuare să fie liberat condiționat, simțea că merită. La instanță este înregistrat un al doilea dosar, similar: „cerere de întrerupere a executării pedepsei”, solicitare pe care de asemenea a retras-o ulterior. Ulterior, la aceeași instanță au fost înregistrate peste 10 dosare de acest gen, până în martie 2016. În cazul tuturor acestor dosare, finalitatea era aceeași: Ghenosu își retrăgea cererile, după care introducea o altă acțiune.

Pe 30 martie 2016, deși nu părea probabil, a fost simplu să fie liberat un interlop periculos, deși nu muncise o zi în toată perioada cât stătuse în penitenciar, nu dăduse dovezi de îndreptare și în general nu îndeplinise condițiile necesare pentru a fi liberat. De subliniat că, dacă ar fi fost în situația de a fi pus în libertate, chiar penitenciarul ar fi făcut cerere în acest sens. document care nu a existat. Cu toate acestea, soluția a fost una favorabilă: „Admite cererea de liberare condiţionată formulată de petentul-condamnat Ghinea Florin Nicolae. Dispune liberarea condiţionată din executarea pedepsei de 10 ani închisoare. Dispune punerea în libertate a petentului-condamnat de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii”.

Dosarul ajunge în contestație la Tribunalul Vrancea, parchetul sesizând că este ceva în neregulă cu această liberare. Numai că instanța superioară nu a văzut nimic în neregulă. Și astfel, s-a dat o soluție de la primul termen: „Respinge contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani, împotriva sentinţei penale nr. 701 din data de 30.03.2016, pronunţată de Judecătoria Focşani, privind pe condamnatul Ghinea Florin Nicolae, ca nefondată. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă”.

Așa Ghinea a respirat din nou aerul dulce al libertății. La scurt timp a plecat la București pentru a anunța că încă este capul interlopilor din Târgoviște, cel puțin. Doi ani a făcut ce a vrut, chiar dacă, teoretic, anchetatorii încă îi erau pe urme.

Este cererea prin care procurorii solicitau ca Ghinea să fie arestat în lipsă. Se întâmpla în 2018, imediat după ce acesta dispăruse de sub nasul mascaților. Era vorba despre o amplă operațiune, „Ziua Z”. Pentru Ghenosu a fost ziua în care a reușit să iasă din nou din țară.

Potrivit DIICOT, acţiunea a fost rezultatul investigaţiilor derulate în 20 de dosare instrumentate de către 14 structuri teritoriale ale DIICOT şi Structura Centrală, care vizau „destructurarea mai multor grupări infracţionale implicate în majoritatea formelor de criminalitate organizată ce intră în competenţa direcţiei, respectiv trafic de droguri de risc şi de mare risc, trafic de persoane, criminalitate informatică, evaziune fiscală, contrabandă precum şi infractiuni cu violenţă, santaj, lipsire de libertate in mod ilegal si tentativă de omor”.

Anchetatorii au reținut atunci zeci de persoane și au ridicat cu ocazia perchezițiilor 19.500 de euro, 34.655 de lei, 6 autoturisme, 21 de laptopuri, două tablete şi 70 de smartphone-uri. Pe Ghenosu, nu.

Articolul precedentAfacerile păguboase cu terenuri ale Academiei şi ale statului roman
Articolul următorCopilării furate. România, fruntașa Europei la mame minore, căsătorii timpurii și lipsa accesului la educație