Au clonat Coloana şi atât. De la Muzeul lui Brâncuşi, la un colţ înghesuit de expoziţie!

Inegalabilul sculptor Constantin Brâncuşi are, la Muzeul Mineritului din Petroşani un colţ doar al lui, organizat de Asociaţia PetroAqua şi reprezentanţii Primăriei Petroşani. Iniţiativa este extrem de utilă pentru că la Petroşani s-a turnat Coloana Infinitului în Atelierele Centrale, devenite ulterior UMIROM, sub supravegherea inginerului Ştefan Georgescu Gorjan. Şi pentru că schiţele originale au rămas acolo, fostul prefect Aurelian Serafinceanu a promis public că va face un muzeu al lui Brâncuşi. Ulterior s-a răzgândit şi a făcut o sală de nunţi şi botezuri!

O copie în lemn a coloanei Infinitului, fotogtafii de arhivă sau numele celor care au lucrat la turnarea Coloanei Infinitului, în Atelierele Centrale Petroşani. Toate acestea se regăsesc, acum, la Muzeul Minierului din Petroşani, unde a fost amenajată o expoziţie dedicată lui Constantin Brâncuşi. O operă care străjuieşte municipiul Târgu Jiu, dar care s-a născut la Petroşani, în urmă cu 75 de ani, sub atenta îndrumare a inginerului Georgescu Gorjan, la care chiar s-a mutat pentru o vreme marele sculptor, care, până la acea vreme, realizase mai multe astfel de coloane, dar toate din lemn. Realizarea ei a fost susţinută financiar de societatea care administra la acea vreme unităţile miniere din Valea Jiului, pentru care ACP realiza stâlpi de susţinere şi, ca să poată fi decontată, a fost trecută ca vagonete de mină. În Gorj a fost trecută pe drumul plin de serpentine al Defileului Jiului, nu cu carul cu boi şi cu feciori chinuind, cum spune legenda, ci din trei bucăţi, cu maşinile de mare tonaj ale fabricii, dar într-adevăr cu foarte mult entuziasm. Iar pentru că opera brâncuşiană s-a născut la Petroşani, reprezentanţii Asociaţiei PetroAqua au decis să amenajeze, la Muzeul Mineritului, un Colţ Brâncuşi pentru ca toată lumea să-şi aducă aminte de locul municipiului minier în această poveste despre genialitate. „Pe Brâncuşi îl revendică multă lume, dar nimeni nu poate spune – în afară de noi, cei din Petroşani – că aici a fost făcută Coloana, şi ne mândrim cu asta! (…) Cred că Petroşaniul are nevoie să îşi pună în valoare lucrurile care au fost făcute aici”, a spus primarul Tiberiu Iacob – Ridzi.

Trebuia să aibă un muzeu!

La inaugurarea Colţului Brâncuşi a fost prezentă şi Sorana Georgescu – Gorjan, fiica inginerului care a stat de-a dreapta şi Brâncuşi, şi care este Cetăţean de Onoare al municipiului Petroşani. Aceasta a adus aminte audienţei că Brâncuşi ar fi trebuit să aibă un muzeu, doar al lui, la UMIROM, firma cumpărată de fostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu. Serafinceanu a promis public că va realiza acest muzeu, pe amplasamentul unde se află acum Consulting Business Center, unde funcţionează din plin o sală de nunţi, botezuri şi cumetrii. „În 1994 am fost aici când Forumul Democrat German a iniţiat punerea unei plăci de marmură în memoria celor care au lucrat aici”, a povestit Sorana Georgescu – Gorjan. S-a întors în 2001, atunci când Aurelian Serafinceanu a făcut mare vâlvă în jurul ideii realizării unui muzeu Brâncuşi. La temelia clădirii ce avea să devină „casa” schiţelor originale a fost introdusă o „capsulă a timpului” cu semnăturile tuturor celor prezenţi acolo. Iar de faţă a fost chiar Ministrul Culturii de la vremea respectivă, Răzvan Theodorescu. A fost doar o fanfaronadă. De ce nu s-a mai concretizat ideea, ne explică Ionel Botoroagă, cel care conducea la acea dată societatea patronată de Serafinceanu şi al cărui tată a lucrat la realizarea Coloanei Fără de Sfârşit. „Pe Aurelian Serafinceanu nu l-a mai interesat problema aceasta. (…) Documentaţia originală am lăsat-o acolo, când am plecat în 2005, sper că mai este acolo. Am fost director din 2000 până în
2005”, a spus Botoragă.

Vor să doneze un modul

Tot el conducea societatea şi când ex-prefectul a avut ideea de a turna o clonă a Coloanei. „Noi ne-am apucat să turnăm coloana şi am realizat-o integral. Au vrut să se ducă la Călan, să o toarne la Călan, că noi nu am fi fost în stare. Tatăl meu este pe lista celor care au lucrat la Turnătorie şi a participat la realizarea Coloanei. Am spus că, dacă părinţii noştri au reuşit să o realizeze în 1937, cu tehnologia care era atunci, noi nu putem să o facem? Am avut o ambiţie fantastică”, a povestit Ionel Botoroagă.
Muzeul nu s-a mai realizat, iar clona Coloanei Infinitului a stârnit în jurul ei un imens scandal. În momentul în care s-a început lucrul la realizarea copiei, se intenţiona ca aceasta sa fie donată Guvernului României care, la rândul lui, să o ofere cadou guvernului francez. Ideea clonării Coloanei a stârnit însă numeroase controverse atât pe plan local, cât şi la nivel central sau chiar internaţional. S-a ajuns chiar ca ex-preşedintele CJ Gorj, Nicolae Mischie, să-i ceara ministrului Administraţiei Publice de la acea vreme, Octav Cozmâncă, demiterea prefectului de Hunedoara. De asemenea, Răzvan Theodorescu, declara, referitor la realizarea unei a doua Coloane a Infinitului, ca „este un exerciţiu tehnic” pe care îl interpretează ca un omagiu adus înaintaşilor, „dar care se opreşte aici, la nivelul experimentului”. In ciuda reacţii, copia a fost realizată, iar apoi a fost depozitată într-o hală din incinta uzinei Umirom Petroşani, devenită şi ea istorie între timp. Reprezentanţii Consorţiului Gerom, patronat de Aurelian Serafinceanu, vor să doneze municipalităţii unul dintre modulele copiei, dar primatul Tiberiu Iacob – Ridzi spune că va trebui să ia legătura cu toţi factorii decizionali, pentru a nu stârni un nou scandal. Dacă nu vor exista opoziţii, modulul va fi amplasat în mijlocul unui sens giratoriu, cu o tăbliţă care să povestească despre istoria Coloanei Fără Sfârşit.