10 milioane de euro, îngropate de ADS la Constanţa

Aproape 30 de foste întreprinderi agricole de stat de la malul mării au luat calea falimentului sub „atenta” supraveghere a Agenţiei Domeniilor Statului. Înfiinţată tocmai pentru a privatiza fostele IAS, ADS a reuşit ca, în numai trei ani, să producă o pagubă de aproximativ 45 milioane de lei bugetului de stat, suma reprezentând valoarea capitalului social comun al întreprinderilor care au sucombat. Asta fără să mai punem la socoteală cele peste 10.000 de hectare rămase în paragină după falimentarea respectivelor IAS.

Din judeţul cu cea mai mare suprafaţă irigabilă din România, Constanţa a ajuns oaia neagră a agriculturii: cele mai multe întreprinderi agricole de stat în stare de faliment, cea mai mare suprafaţă de teren necultivată.
Falimentarea agriculturii de stat nu ar fi până la urmă o problemă, însă lichidarea fostelor IAS este opera Agenţiei Domeniilor Statului, o instituţie creată în urmă cu 11 ani cu scopul declarat „privatizarea societăţilor comerciale cu profil agricol”. În urma incompetenţei ADS a rămas un munte de datorii.

Faliment cu repetiţie

Anul trecut, ADS Constanţa avea în administrare 29 de societăţi cu capital de stat din domeniul agricol aflate sub incidenţa Legii 85/2006 privind declanşarea procedurii de insolvenţă.
Acestora le corespundea un capital social comun de 45 milioane de lei. De atunci şi până în prezent numărul acestora a scăzut la 22, dar nu pentru că statul ar fi reuşit să vândă vreuna, ci pentru că celelalte au fost radiate. Baza de date a ADS nu conţine, la capitolul „privatizate”, decât două firme din judeţ, Fruvisat Satu Nou şi

Ostrovit SA. Într-un cu totul alt registru, în topul terenurilor nevândute, Constanţa se clasează pe primul loc la nivel naţional, cu cea mai mare suprafaţă rămasă pârloagă.
Este vorba despre peste 10.000 ha libere de contract, care, în consecinţă, nu sunt lucrate şi produc pierderi la stat. Din totalul terenurilor, ponderea o deţin păşunile, cu peste 3.088 ha lăsate de izbelişte. ADS deţine pe litoral 1.123,4 ha de livezi, 345,3 ha de teren arabil, 250,5 ha de vie şi altele. Pe „lista neagră” a acestei agenţii a statului pe primul loc este Semlact, societate aflată în faliment, dar care a lăsat statului 6.329,8 ha în localitatea Săcele.
De asemenea, Vifrucer Cernavodă a lăsat ADS o „moştenire” de peste 618 ha. Potrivit raportărilor contabile, Vifrucer nu a mai depus bilanţuri din 2004, după ce a funcţionat timp de cinci ani pe pierdere. Locul trei îi revine societăţii Adcervil Adamclisi, radiată pe 8 octombrie 2008 şi care a lăsat în urmă 499,5 ha. Urmează o listă întreagă de IAS falimentare, care, după ce au produs pierderi considerabile bugetului de stat, continuă să producă găuri negre prin terenurile nelucrate. Practic, din punct de vedere al privatizărilor, din 2009 şi până în prezent ADS nu a bifat nici o vânzare de IAS.
Mai mult, a încurcat rău de tot lucrurile în probleme de fond funciar. Deşi în baza de date a ADS cele 6416,22 ha figurează ca aparţinând de localitatea Săcele, în realitate terenul face obiectul unei dispute între administraţiile vecine cu Săcele şi Corbu. Terenurile Semlact au făcut de altfel obiectul unor investigaţii amănunţite din partea Ministerului Agriculturii. Fosta conducere a ADS a semnat o serie de contracte de retrocedare care ulterior au fost considerate ilegale. De cealată parte, şi primăria Corbu a împărţit terenuri, astfel că în prezent situaţia juridică a suprafeţelor este o nebuloasă.

Garanţie cât o garsonieră

Ultima suprafaţă de teren scoasă la vânzare de ADS în judeţul Constanţa aparţine societăţii Pesco din Peştera.
Interesant este că pentru cele aproape 200 de hectare de teren agricol plus alte 36,7 ha teren neagricol, scoase către concesionare pentru o perioadă de 20 de ani, ADS a fixat o garanţie de participare de 118.808,8 lei, respectiv aproape 28.000 euro, bani cu care îţi poţi achiziţiona o garsonieră în municipiul Constanţa. Ofertanţii mai trebuie să achite aproape 600 de lei pentru caietul de sarcini şi o redevenţă anuală de 125 kilograme de grâu la hectar, respectiv 29,5 tone de cereale pentru întreaga suprafaţă concesionată.
Şi cum majoritatea fermierilor constănţeni, din rândul cărora ar trebui să fie selectaţi potenţialii concesionari, se zbat într- o sărăcie lucie, este exclus din capul locului ca un agricultor să îndeplinească condiţiile de înscriere la licitaţie, mai ales în ceea ce priveşte constituirea garanţiei de participare.
În ceea ce-i priveşte pe investitorii constănţeni din agricultură, aceştia nu sunt interesaţi să participe la licitaţiile ADS. „Nu mă interesează (n.r. licitaţiile pentru concesiune). Am o experienţă destul de tristă.. Am avut în concesiune 500 de hectare pe 49 de ani. Plăteam o redevenţă de 660 kilograme la hectar pentru un teren de categoria a treia (slab productiv). Am mai avut şi alt teren în concesiune. Când s-a schimbat guvernarea, mi l-au luat. De fiecare dată (ADS) m-a dezamăgit. Şi acum sunt societăţi de stat care plătesc o redevenţă de 200 de kilograme la hectar”, a explicat Gheorghe Lămureanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Privaţi de

Cereale şi Plante Oleaginoase Constanţa.
El a mai spus că în actualele condiţii de criză este foarte greu pentru un investitor din agricultură să bage bani în concesionarea de terenuri, mai ales dacă a avut un an neproductiv şi trebuie să investească pentru viitorul sezon agricol. De altfel, ultimul studiu independent realizat arată că, dintr-un număr total de 4.256.152 exploataţii agricole existente la nivel naţional, un procent de 90,96% îl reprezintă exploataţiile de subzistenţă, 7,55% sunt cele de semi-subzistenţă şi doar 1,49% – exploataţiile comerciale.

Radu Cristescu, afaceri penale

Pe lângă rapoartele extrem de subţiri de activitate, ADS se mai poate „lăuda” cu niste afaceri necurate la nivelul conducerii centrale. Ultimul control efectuat vara trecută la ADS de către fostul ministru Valeriu Tabără a scos la iveală o mulţime de cumetrii şi ilegalităţi care s-au soldat cu demiterea conducerii de atunci a agenţiei.
Aşa cum de altfel a afirmat reprezentantul investitorilor agricoli de la malul mării, redevenţa se acordă preferenţial. Controlul ministerului a arătat negru pe alb că o serie de firme ale unor cunoscuţi politicieni şi oameni de afaceri, au beneficiat de reduceri inexplicabile ale cotei de redevenţă. Aşa cum a arătat Jurnal de Investigaţii în numărul precedent, printre clienţii „de casă” se numără Grivco, Agrofarm SRL şi alte companii ale unor miliardari din agricultură. Potrivit raportului, prejudiciul produs

bugetului de stat prin concesiuni cu dedicaţie se ridică la ordinul milioanelor de euro.
Raportul a intrat în atenţia DNA iar preşedintele de atunci al ADS, Radu Cristescu, a fost demis. Dacă şefii ADS au fost foarte grijulii cu „băieţii deştepţi”, în schimb la capitolul privatizare nu au mişcat nimic. Potrivit ultimului raport anual de activitate publicat de ADS, aferent exerciţiului financiar 2010, veniturile instituţiei s-au diminuat cu 4,4% (75,13 milioane lei) comparativ cu 2009, atunci când instituţia a avut încasări de 78,6 milioane de lei. Totodată, suprafaţa de teren concesionată şi arendată pentru contractele aflate în vigoare a însumat 282.175 de hectare în 2010.
În 2009, valoarea încasărilor din concesionare şi arendare a fost de 65,35 milioane de lei, iar suprafaţa de teren concesionată şi arendată era de 282.674 ha la 31 decembrie 2009. În totalul veniturilor pe 2010, pe lângă încasările din redevenţă şi arendă, care repezintă principala sursă de venituri, ADS a încasat bani din vânzările de acţiuni la societăţile din portofoliul propriu, vânzări de sedii de circumscripţii sanitar-veterinare, vânzări de caiete de sarcini (?!) şi altele.