# Băieţii deştepţi din shipping, scăpaţi basma curată de AVAS _Published: 2013-03-01_ **Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului închide ochii la o megaescrocherie în care au fost implicaţi funcţionari din Ministerul Transporturilor, companiile de navigaţie de stat, Bancorex şi câteva zeci de societăţi cu răspundere limitată. În loc să recupereze prejudiciul de peste 75 milioane de dolari de la debitorii Bancorex, AVAS a aşteptat ca firmele datornice să intre rând pe rând în faliment, iar în prezent sunt şanse zero ca statul să-şi mai poată lua banii înapoi. Printre cei implicaţi, un partener de afaceri al senatorului PC (fost PDL) Mircea Banias** La peste un deceniu de la preluarea creditelor neperformante de la Banca Română de Comerţ Exterior, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului le-a dat o nesperată mână de ajutori „băieţilor deştepţi” din transporturile navale. Sub pretextul că nu are bani pentru derularea procedurilor judiciare, corespondenţă şi timbre, AVAS a tărăganat executarea datirnicilor fix cât timp aveau nevoie firmele cu pricina pentru a scăpa de rigorile legii. Pe lista datornicilor Bancorex figurează câteva zeci de firme cu activitate în shipping, primele zece dintre acestea totalizând, alături de defunctele companii maritime de stat Navrom şi Rompline, o sumă totală de 75,14 milioane de dolari, monedă în care au fost făcute împrumuturile la acea vreme. Interesant este faptul că toate aceste firme datornice sunt, în prezent, radiate sau în procedura falimentului, astfel încât statul român, prin AVAS, nu mai are nici o şansă să recupereze restanţele. Alături de firmele de apartament, printre clienţii Bancorex figurează şi companiile de navigaţie de stat, care au accesat şi ele credite pentru a acoperi găurile lăsate de firmele cu răspundere limitată. Oficial, împrumuturile au fost făcute pentru retehnologizarea navelor, însă în realitatea banii au ajuns în buzunarele „băieţilor deştepţi”. **Escrocherie la puterea a treia** Mecanismul escrocheriilor a fost foarte bine pus la punct, după un sistem asemănător cu cel din binecunoscutul dosar Flota, numai că de această dată banii nu au intrat în conturile unor firme înmatriculate în paradisuri fiscale, ci chiar în România. „Au luat bani de la stat cu navele statului. Au luat credite de la Bancorex să le repare (n.r. – navele preluate în contracte de bareboat) dar numai reparaţii nu au fost. În afară de vreo două companii, nimeni nu a mai dat banii înapoi”, îşi aminteşte Adrian Mihălcioiu, reprezentantul ITF România, de perioada de „glorie” a tunurilor din shipping, 1996- 2000. „Au rămas datorii de multe milioane de dolari. S-au reţinut navele în porturi”, a precizat oficialul ITF, care a explicat că până la urmă datoriile companiilor maritime de stat rezultate ca urmare a închirierii navelor către societăţi cu răspundere limitată au fost acoperite tot de la bugetul de stat. Schema escrocheriilor era următoarea: nou-înfiinţata SRL prelua în sistem bareboat, respectiv un contract de închiriere în urma căruia firma dobândea drept de proprietate asupra navei pe perioadă determinată, unul sau mai multe vapoare comerciale, cu obligaţia de a asigura întreţinerea acestora şi plata diurnei către echipaj. Marinarii primeau, la acea vreme, atât diurna de la armatorul navei, cât şi salariu pe cartea de muncă la compania de stat unde erau încadraţi până la închirierea navelor. Firma, în calitate de armator al vaporului, a contractat un credit pentru retehnologizarea navei, pe care l-a garantat cu bunul care face obiectul contractului, adică vaporul. Cum din baza de date a Bancorex reiese clar că firmele respective nu au mai restituit împrumuturile, navele ar fi trebuit sechestrate. Însă multe dintre aceste vapoare fuseseră în prealabil arestate în porturile străine, pentru neachitarea taxelor portuare de către societăţile care la agenturau, situaţie în care datoriile revin în sarcina navei şi, implict, a proprietarului de drept, companiile de stat. Astfel statul a fost ţepuit de două ori: odată cu creditele bancare şi a doua oară cu datoriile pe care navele le-au acumulat prin porturi. A treia escrocherie a fost reprezentată de faptul că aceste companii de stat au fost nevoite să facă la rândul său împrumuturi pentru achitarea datoriilor navelor şi repatrierea echipajelor. Asta cu toate că firmele de stat nu au încasat un leu, sau în cel mai bun caz au primit sume modice, din exploatarea navelor. Mai mult, furia personalului navigant s-a îndreptat tot spre companiile-mamă, ori de câte ori marinarii au rămas neplătiţi. Cele două companii de stat Navrom şi Romline deţineau împreună aproape 200 de nave specializate în transportul de măfuri generale. Conform unui raport al Ministerului Transporturilor privind „Organizarea, starea tehnică şi exploatarea flotei maritime în perioada 1990-1996″, la 1 ianuarie 1990 flota de transport a României avea 288 de nave cu un tonaj de 5,6 milioane tdw. Dintre acestea, 188 erau cargouri de mărfuri generale, reprezentând 25,6l % din flotă, 12 tancuri petroliere (19,5 %), 70 de mineraliere (53,2 %) şi 18 nave specializate (1,7 %). **Tunurile date la Bancorex** [https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTMvMDMvMTEvMTdfNTVfMDFfNDEyX2Jhbmlhcy5qcGciXV0/banias.jpg](https://ziaruldeinvestigatii.ro/system/images/W1siZiIsIjIwMTMvMDMvMTEvMTdfNTVfMDFfNDEyX2Jhbmlhcy5qcGciXV0/banias.jpg) Prima pe lista neagră a Bancorex este CNM Navrom Constanţa, cu un sold de peste 22,6 milioane de dolari, urmată de Romline, cu 9,4 milioane de dolari. Poziţia a treia este ocupată de Self Invest Maritime SRL Eforie (firmă implicată într-o afacere cu şapte cargouri care s-a sfârşti extrem de prost pentru stat şi în care a fost vehiculat numele lui Sever Mureşan), care are o datorie de peste 7,6 milioane de dolari la Bancorex. O sumă asemănătoare a împrumutat şi N.I. Johnson CO SRL Constanţa- 7,12 milioane de dolari, urmată de Şantierele Navale Rascala – 3,8 milioane de dolari, Pontus Shipping SRL – 3,3 milioane, Oscar Maritime SRL – 2,8 milioane. Urmează în topul datornicilor Conav J&T Shipping SRL, prima firmă privată de navigaţie de după 1989, deschisă de omul de afaceri Ion Jercan împreună cu un fost deputat FSN în vremea primului mandat al lui Traian Băsecu la şefia Ministerului Transporturilor, firmă care a ţepuit statul cu 2,6 milioane de dolari. Mai adăugăm Euro Ship Management and Trading SRL – 2,2 milioane de dolari, First Shipping SRL Constanţa – 2,17 milioane de dolari, High Sea Services SRL – 2,16 milioane, Carta Shipping SRL – 1,8 milioane, Donau Sea Link SA Constanţa – 1,3 milioane, iar Duplex Maritime Company SRL Constanţa închide, cu o „gaură” de 1,002 milioane de dolari, seria ţepelor de peste un milion de dolari date statului român. Restul, până la 32 de firme de shipping, au contractat credite sub aceată valoare. Majoritatea acestor firme aveau sediul social în câte un apartament de bloc. Interesant este că doar una dintre aceste firme mai este activă în prezent, respectiv Donau Sea Link SA, firmă care îl are ca asociat pe unul dintre partenerii de afaceri ai senatorului Mircea Banias, fost pedelist, actual conservator şi cercetat de DNA în dosarul „Vama Constanţa”. **De ce a stat AVAS cu mâinile-n sân** AVAS s-a justificat într- un mod de-a dreptul pueril nepăsarea cu care atratat problema Bancorex. „Activitatea de valorificare a creanţelor din portofoliul AVAS a fost afectată de o serie de greutăţi provenite din cauze externe, care exced atribuţiilor şi competenţelor AVAS, dintre care exemplificăm: lipsa fondurilor pentru efectuarea deplasărilor în teritoriu pentru identificarea bunurilor debitorilor, instituirii de sechestre, afişări de titluri executorii şi lipsa sumelor necesare transmiterii corespondenţei în termen (comunicări de titluri executorii, ordine de poprire, corespondenţă specifică desfăşurării licitaţiilor publice), ceea ce poate atrage prescrierea titlurilor executorii, anularea licitaţiilor publice şi răspunderea materială, penală şi civilă a executorilor”, a arătat instituţia într-un document pus la dispoziţia Guvernului. Cu alte cuvinte, s-au zgârcit la timbre şi diurne, dar au pierdut sume de ordinul milioanelor de dolari.